Schimbare la Banca Mondială! Un economist german preia portofoliul pentru Moldova

Grupul Banca Mondială l-a numit pe economistul german Ulrich Schmitt în funcția de manager de țară pentru Republica Moldova, începând cu 1 iulie 2025. El o succede pe Inguna Dobraja, care a condus portofoliul instituției la Chișinău din iulie 2021.

„Sunt onorat să reprezint Grupul Banca Mondială în Moldova, unde voi lucra activ cu sectoarele public și privat pentru a găsi soluții de creare a locurilor de muncă, îmbunătățire a capitalului uman și creștere a competitivității”, a declarat Schmitt, subliniind că statutul de țară candidată la UE și agenda de reforme oferă Moldovei „o mare oportunitate de creștere durabilă pe termen lung”, în pofida crizelor generate de războiul din Ucraina.

Conform Cadrului de Parteneriat cu Țara, Banca Mondială își concentrează sprijinul pe trei direcții: climat investițional și locuri de muncă, dezvoltarea capitalului uman și investiții ecologice — în special în infrastructură și agricultură. În paralel, instituția acordă asistență pentru digitalizarea și consolidarea capacităților din sectorul public și privat, în vederea alinierii la standardele europene.

Ulrich Schmitt a fost anterior manager de operațiuni al Băncii Mondiale pentru Myanmar și Thailanda, cu sediul la Bangkok, și deține peste 20 de ani de experiență în cadrul instituției, inclusiv roluri în Europa și Asia Centrală, Sri Lanka, Maldive și China. Schmitt este doctor în managementul resurselor naturale al Universității Tehnice din München.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca mondila #schimbare #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.