Scurgere de informații: Document confidențial de la Consiliul Concurenței, publicat în plină criza petrolieră

15 Iul. 2021, 11:39
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
15 Iul. 2021, 11:39 // Actual //  MD Bani

Echipele a două redacții din Republica Moldova – Jurnal și TV8, au intrat în posesia unui document confidențial – este vorba despre raportul integral al Consiliului Concurenței privind piața petrolieră din țară.

Scurgere de informnații în plină criză

Se întâmplă exact la două săptămâni de când a intrat în vigoare noua modalitate de stabilire a prețurilor pentru combustibil, fapt care a dus la dispariția mai multor tipuri de combustibil din numeroase benzinării ale diferitor rețele. Se întâmplă în timp ce companiile importatoare refuză să vândă combustibil celorlalți jucători de pe piață pentru că se epuizează stocurile și e mai convenabil să vândă stocurile rămase în propriile benzinării.

Aceste informații sunt confirmate de surse ale Bani.md care preferă să păstreze anonimatul.

Scurgere de informații pentru a schimba accentele

Așa cum am fost obișnuiți, scurgerile de informații de la instituții de stat apar, adesea, în momente fierbinți, pentru a schimba accentele.

Echipa jurnaliștilor de la Cutia Neagră PLUS, TV 8, care au intrat în posesia raportului integral al Consiliului Concurenței privind piața petrolieră din țară  și l-au publicat pe data de 14 iulie 2021, scriu că autorii documentului au constat încălcarea Legii Concurenței de către întreprinderile Rompetrol Moldova SA, Lukoil-Moldova SRL, Petrom-Moldova SRL, Bemol-Retail SRL, Datario SRL și Tirex Petrol SA prin participarea la un acord/practică concertată care a fost îndreptată spre stabilirea/fixarea directă sau indirectă a prețurilor de vânzare și a altor condiții de tranzacționare către terți la produsele petroliere principale și la gaz lichefiat pe teritoriul R. Moldova în perioada 15 mai 2019 – 18 ianuarie 2021.

De asemenea, autorii solicită amendarea companiilor vizate pentru încălcarea Legii Concurenței cu o sumă în mărime de la 2% până la 4% din cifra totală de afaceri înregistrată în anul anterior sancționării, factor de durată 1,2 cu luarea în considerarea a nivelului maxim.

Concluzie: Avem piață concurențială

Potrivit Raportului, șase companii controlează peste 80% din vânzările de carburanți. În raport, Consiliul Concurenței constată că „la prima vedere în Republica Moldova avem o piață concurențială, cu un nivel redus de concentrare, pe care intră un număr relativ mare de întreprinderi”.

Cei mai mari trei jucătoru de pe piață, potrivit raportului, sunt Rompetrol, Lukoil și Petrom – unicii care și importă combustibil, având contracte exclusiviste cu rafinăriile din România.

Din raport mai aflăm căcel mai mare jucător pe piața comerțului cu amănuntul a carburanților este Rompetrol Moldova, cu o cotă de 23,18% în 2019 și 24,09% – în 2020.

Raportul poate fi citit aici.

Acțiunea ANRE de a doua zi

A doua zi de la publicarea în presă a raportului confidențial, ANRE vine cu un anunț de mult așteptat de piața pentrolieră: atât de jucătorii de pe piață, cât și de consumatori.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică vrea în regim de urgență să repare greșeala inițiată de autorii modificărilor în legislația privind piața petrolieră.

La două săptămâni de la intrarea în vigoare a unei metodologii, create în baza unei legi cu lacune, semnalele de alarmă au fost auzite și, desigur, văzute: mai multe rețele de benzinării au sistat vânzarea anumitor tipuri de combustibil, iar importatorii refuză să mai vândă en-gros, păstrând stocurile pentru propriile benzinării.

În acest sens, „Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, organizează vineri, 16.07.2021, ora 09:00, în regim online, consultări publice asupra proiectului de modificare a pct. 3 din Hotărârea Consiliului de administrație al ANRE nr. 254 din 14.06.2021.”

Graba strică treaba: Piața petrolieră se așteaptă la colaps. ANRE zice că a acționat regim de urgență

Legea și Metodologia cu lacune

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a venit cu explicații în legătură cu criza de pe piața petrolieră de la noi din țară. Reprezentanții instituției dau vina pe erorile de ordin juridic, tehnic și conceptual, care se conțin în proiectul de lege, prin care s-a aprobat noua metodologie de calcul a prețurilor la produselor petroliere.

Conform unui comunicat de presă, autorul legii a elaborat proiectul fără a recurge la expertiza Agenției și fără a ține cont de propunerile instituției, transmise Parlamentului din proprie inițiativă.

Agenția precizează că a fost pusă în situația să execute într-un termen extrem de restrâns prevederile acesteia, care conțineau grave erori.

Începând cu 1 iulie 2021, prețurile maximale de comercializare a produselor petroliere sunt determinate în conformitate cu noua Metodologie a ANRE.

Reprezentanții instituției spun că, pe fondul creșterii continue a cotațiilor la bursele internaționale și a cursului de schimb al monedei naționale în raport cu dolarul SUA, s-a reușit ca prețurile de comercializare a produselor petroliere începând cu 14 iunie curent să rămână neschimbate.

„Mai mult, începând cu data de 1 iulie, contrar trendului global, prețurile din Republica Moldova ușor s-au micșorat”, se arată în comunicatul ANRE.

Totodată, pentru a elimina carențele admise în lege, ANRE definitivează un set de propuneri pentru ajustarea Legii privind piața produselor petroliere și a cadrului normativ conex, care urmează să fie examinat prioritar și aprobat într-un termen cât mai scurt posibil de către noul Parlament ales.

Realitatea Live

09 Ian. 2026, 08:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
09 Ian. 2026, 08:59 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat planuri pentru cea mai amplă majorare a bugetului militar american din ultimele peste șapte decenii, cu scopul de a construi o „armată de vis” și de a asigura securitatea țării împotriva tuturor „inamiculor”, relatează Reuters.

Potrivit unui mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare Truth Social, bugetul Pentagon ar urma să ajungă în 2027 la 1,5 trilioane de dolari. Comparativ cu anul curent, când cheltuielile militare sunt estimate la 901 miliarde de dolari, bugetul apărării ar crește de peste 1,5 ori, consolidând poziția SUA ca statul cu cele mai mari cheltuieli militare din lume.

Trump a declarat că decizia a fost luată după „negocieri lungi și dificile” cu senatori, congresmeni și membri ai Cabinetului. Potrivit acestuia, fondurile suplimentare pentru armată ar urma să fie asigurate din tarifele vamale impuse statelor care, în trecut, „au jefuit America”.

Ultima dată când Statele Unite au majorat bugetul apărării cu peste 50% a fost în 1951, pe fondul războiului din Coreea. Chiar și în perioada administrației lui Ronald Reagan, la apogeul Războiului Rece, creșterile au fost mai moderate – 25% în 1981 și 20% în 1982, amintește Reuters.

Potrivit Politico, noile cheltuieli ar urma să finanțeze mai multe programe strategice ale administrației Trump, inclusiv un sistem de apărare antirachetă denumit „Golden Dome” („Cupola de Aur”), estimat la 175 de miliarde de dolari, și un amplu proiect de modernizare a flotei navale, supranumit „Golden Fleet” („Flota de Aur”). Acesta din urmă prevede construirea a 25 de nave militare noi, dotate cu lasere, rachete hipersonice și capacități nucleare.

Pentru ca planul să devină realitate, este necesară aprobarea Congresului SUA, unde republicanii dețin o majoritate fragilă. Deși mulți parlamentari republicani și-au exprimat sprijinul pentru inițiativă, amploarea cheltuielilor suplimentare ridică semne de întrebare.

În prezent, Statele Unite alocă aproximativ 3,5% din PIB pentru apărare. Congresmanul republican Don Bacon a declarat pentru Politico că ar fi necesar un nivel de cel puțin 4% din PIB pentru a reconstrui flota, forțele aeriene, arsenalul de rachete balistice intercontinentale și pentru a sprijini personalul militar.

În același timp, un centru analitic independent avertizează că planurile lui Trump ar necesita aproximativ 5 trilioane de dolari până în 2035, iar veniturile din tarife vamale nu ar acoperi integral aceste costuri. În actualul an fiscal, taxele vamale au adus la buget circa 288 de miliarde de dolari, adică puțin peste jumătate din suma necesară pentru ambițiile militare anunțate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM