Se clatină fotoliul de avocat? Ion Dorogoi riscă să-și piardă licența

Avocatul Ion Dorogoi riscă să-și piardă licența urmare a scandalurilor în care este implicat. Comisia de etică și disciplină a Uniunii Avocaților urmează să examineze în data de 4 septembrie cererea cu privire la licența avocatului Ion Dorogoi.

„Cei 11 membri ai comisiei vor examina în data de 4 septembrie situația cu privire la avocatul Ion Dorogoi și vor decide în privința licenței acestuia să i-o retragă sau să i-o lase”, a declarat pentru BANI.MD reprezentanta de la Uniunea Avocaților.

Ion Dorogoi, implicat în mai multe scandaluri, este cercetat într-o cauză penală pentru falsificarea actelor, potrivit informațiilor Procuraturii Anticorupție. Și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate susține că a pornit urmărirea penală pe numele avocatului. Acesta este învinuit de falsificarea probelor într-un proces civil.

De ce este acuzat avocatul Ion Dorogoi

Avocatul Ion Dorogoi este acuzat că în anul 2021, acționând din partea creditorilor, urmărind scopul inducerii în eroare a părților în proces și a instanței de judecată, contrar legii insolvabilității, a ignorat procedura legală de desfășurare a Adunării Generale a Creditorilor a companiei TatRecons. Dorogoi ar fi convocat adunarea repetată a creditorilor companiei care se afla în procedura simplificată a falimentului și dizolvare, prezentând buletinele de vot pentru Adunarea Generală prin care Dorogoi a votat în numele mai multor persoane, introducând date eronate privind locul desfășurării adunării generale a creditorilor, dar și lipsa nemotivată a administratorului de insolvabilitate.

Ion Dorogoi nu a comentat, deocamdată informațiile.

Cum a devenit „celebru” avocatul

Numele lui Ion Dorogoi, cunoscut în contextul dosarului atacului raider asupra acționarilor de la MAIB, reapare în lumina publică în urma anunțului că a încheiat o tranzacție de împăcare cu Guvernul Moldovei. Dorogoi, care în anul 2019 a fost reținut în legătură cu acuzații de spălare de bani și sustragere în proporții deosebit de mari, a atras atenția opiniei publice.

În urma acuzațiilor, presa a relatat că Ion Dorogoi făcea parte dintr-un grup de persoane afiliate lui Veaceslav Platon și că ar fi participat la un atac raider asupra acționarilor unei bănci din Moldova. Conform informațiilor apărute în presă, acest grup ar fi manipulat procedura de alegere în organele de conducere ale băncii pentru a prelua ilegal controlul asupra unor acționari, afectându-le astfel drepturile.

Potrivit declarațiilor oficiale, Ion Dorogoi a ajuns la o tranzacție de împăcare cu Guvernul Moldovei pentru a evita o condamnare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Ca parte a înțelegerii, Moldova îi va plăti o despăgubire de 3500 de euro lui Dorogoi. Acest acord de împăcare are scopul de a evita o condamnare formală la CEDO și a rezolva situația juridică a cazului.

De asemenea, Dorogoi a făcut referire la această tranzacție ca o modalitate de a pune capăt situației și a evita o posibilă condamnare la CEDO.

Cu toate acestea, Procuratura Anticorupție a precizat că dosarele intentate pe numele lui Ion Dorogoi se află în faza de urmărire penală și că procesul penal este încă în derulare.

Orice persoană beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile de judecată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dorogoi #licenta #avocat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.