Se scumpesc mașinile. Producătorii de mașini se confruntă cu o creștere record a prețurilor

Din cauza invaziei Ucrainei de către Rusia, prețul metalelor folosite la fabricarea mașinilor crește considerabil. În acest context, șoferii vor plăti mai mult pentru o mașină.

Deși metalele nu sunt încă parte din sancțiunile occidentale aplicate Kremlinului, unii expeditori și furnizori de piese auto se îndepărtează deja de mărfurile rusești, punând și mai multă presiune asupra producătorilor de automobile care se confruntă deja cu deficitul de cipuri și prețurile mai mari la energie.

„În primul rând, ceea ce se întâmplă este că avem o escaladare a costurilor care vine de la materiile prime și energie, care va pune mai multă presiune asupra modelului de afaceri”, le-a spus Carlos Tavares, directorul executiv al Stellantis – al patrulea cel mai mare producător de automobile din lume, jurnaliștilor de la Reuters.

Aluminiul și paladiul au atins luni maxime record, în timp ce nichelul, care este, de asemenea, folosit pentru fabricarea oțelului inoxidabil, a depășit marți nivelul de 100.000 de dolari pe tonă.

Andreas Weller, directorul executiv al Aludyne, o companie care produce piese din aluminiu și magneziu pentru producătorii de automobile, a declarat că a observat o creștere cu 60% a costului aluminiului în ultimele patru luni, pe lângă facturile mai mari la energie electrică.

Cu vânzări anuale de 1,2 miliarde de dolari și o creștere a costurilor în „sute de milioane de dolari”, Weller, a cărei companie are sediul în Southfield, Michigan, a declarat că a fost nevoit să ceară clienților să plătească mai mult decât prețurile deja convenite.

„Unii sunt mai înțelegători și mai cooperanți decât alții, dar nu putem supraviețui fără asta”, a declarat Weller, care are câțiva angajați și o fabrică de prelucrare în Europa, pentru Reuters.

Directorul executiv al Stellantis, Tavares, a spus că încetarea penuriei de cipuri ar putea ajuta producătorii de automobile să compenseze prețurile mai ridicate ale metalelor și ale energiei, dar nu se așteaptă la vreo rezolvare a problemelor ce ține de criza semiconductoarelor în acest an.

#scumpire #pret #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.