Se scumpesc mașinile. Producătorii de mașini se confruntă cu o creștere record a prețurilor

Din cauza invaziei Ucrainei de către Rusia, prețul metalelor folosite la fabricarea mașinilor crește considerabil. În acest context, șoferii vor plăti mai mult pentru o mașină.

Deși metalele nu sunt încă parte din sancțiunile occidentale aplicate Kremlinului, unii expeditori și furnizori de piese auto se îndepărtează deja de mărfurile rusești, punând și mai multă presiune asupra producătorilor de automobile care se confruntă deja cu deficitul de cipuri și prețurile mai mari la energie.

„În primul rând, ceea ce se întâmplă este că avem o escaladare a costurilor care vine de la materiile prime și energie, care va pune mai multă presiune asupra modelului de afaceri”, le-a spus Carlos Tavares, directorul executiv al Stellantis – al patrulea cel mai mare producător de automobile din lume, jurnaliștilor de la Reuters.

Aluminiul și paladiul au atins luni maxime record, în timp ce nichelul, care este, de asemenea, folosit pentru fabricarea oțelului inoxidabil, a depășit marți nivelul de 100.000 de dolari pe tonă.

Andreas Weller, directorul executiv al Aludyne, o companie care produce piese din aluminiu și magneziu pentru producătorii de automobile, a declarat că a observat o creștere cu 60% a costului aluminiului în ultimele patru luni, pe lângă facturile mai mari la energie electrică.

Cu vânzări anuale de 1,2 miliarde de dolari și o creștere a costurilor în „sute de milioane de dolari”, Weller, a cărei companie are sediul în Southfield, Michigan, a declarat că a fost nevoit să ceară clienților să plătească mai mult decât prețurile deja convenite.

„Unii sunt mai înțelegători și mai cooperanți decât alții, dar nu putem supraviețui fără asta”, a declarat Weller, care are câțiva angajați și o fabrică de prelucrare în Europa, pentru Reuters.

Directorul executiv al Stellantis, Tavares, a spus că încetarea penuriei de cipuri ar putea ajuta producătorii de automobile să compenseze prețurile mai ridicate ale metalelor și ale energiei, dar nu se așteaptă la vreo rezolvare a problemelor ce ține de criza semiconductoarelor în acest an.

#scumpire #pret #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a intrat în 2025 într-o etapă de schimbare, cu mai mulți furnizori și traderi activi și cu prime semne de liberalizare, însă rămâne puternic concentrată și dominată de furnizorii cu obligații de serviciu public, arată raportul ANRE de monitorizare a pieței pentru anul 2025.

Potrivit ANRE, în 2025 au fost înregistrați 1 titular de licență la transport, 18 la distribuție, 35 la furnizare (inclusiv doi furnizori cu obligație de serviciu public), 5 la vânzarea gazelor comprimate pentru vehicule și 6 la trading. În același timp, au fost retrase licențele de furnizare pentru S.A. „Moldovagaz” și ÎCS „Nord Gaz Sîngerei” SRL, iar pentru a asigura continuitatea livrărilor, ANRE a impus S.A. „Energocom” obligația de serviciu public începând cu 1 septembrie 2025 pentru toți consumatorii finali deserviți anterior de cei doi furnizori.

Raportul arată că importul de gaze naturale în 2025 a fost asigurat de 8 furnizori și 2 traderi, iar piața angro a devenit mai atractivă, inclusiv pentru traderi. La 31 decembrie 2025 erau licențiați 6 traderi, dintre care doi, „MET Furnizare” SRL și „NPGEM” SRL, au raportat primele tranzacții pe piața angro. Activitatea a fost reflectată și pe platforma de tranzacționare BRM Est, unde în 2025 au fost înregistrate 639 tranzacții, majoritatea pe piața SPOT, iar cantitatea totală tranzacționată a constituit 846.879 MWh, cu un preț mediu ponderat de 877,460 lei/MWh.

Cantitatea totală de gaze naturale importate în 2025 a ajuns la 960,3 milioane m³, cu 5,8% mai mult decât în 2024. Cea mai mare lună de import a fost februarie 2025, cu 190,276 milioane m³. Structura importurilor a fost dominată de S.A. „Energocom”, care a acoperit 87,54% din importuri, restul volumelor fiind distribuite între mai mulți furnizori și traderi, fiecare cu cote mult mai mici.

În paralel, ANRE descrie deschiderea treptată a pieței și calendarul de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea reglementată, în contextul obligației de serviciu public. Conform datelor raportate, la 1 ianuarie 2026, 269 de consumatori au trecut la prețuri negociate, dintre care 146 noncasnici și 123 casnici, iar restricția pentru consumatorii noncasnici mari urmează să se aplice din 1 aprilie 2026.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată în 2025 de 13 furnizori. ANRE notează că furnizorii cu obligație de serviciu public au cumulat o cotă de piață de 89,89%, ceea ce menține piața puternic concentrată. Indicele Herfindahl–Hirschman pentru 2025 a constituit 8.093, nivel calificat drept extrem de ridicat, deși pe termen mai lung ANRE indică o descreștere față de 2022 cu 15,2%, pe fondul migrării treptate a unor consumatori și al intrării unor furnizori noi.

Datele arată și o creștere moderată a consumului total de gaze naturale în 2025. Cantitatea furnizată consumatorilor finali a ajuns la 905,667 milioane m³, cu circa 2% peste nivelul din 2024. Consumatorii casnici au crescut cu aproximativ 3%, iar consumul industrial cu circa 4%, în timp ce sectorul bugetar și categoria „alți consumatori” au înregistrat scăderi ușoare.

Un detaliu important din raport este evoluția prețului mediu de achiziție al gazelor pentru furnizorii cu obligație de serviciu public. În 2025, acesta a coborât de la 10.891 lei/1000 m³ în ianuarie la 8.145 lei/1000 m³ în decembrie, iar media anuală de procurare a fost de 9.756 lei/1000 m³. În același timp, prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13.412 lei/1000 m³.

ANRE mai consemnează o premieră pentru sector: obligativitatea constituirii stocurilor strategice de gaze. Pentru perioada rece a anului 2025 a fost stabilită o cantitate de 145,374 milioane m³, iar la 31 decembrie 2025 autoritatea a constatat că toți furnizorii obligați au realizat integral stocarea. Regulatorul subliniază că această măsură reduce riscurile de aprovizionare iarna și poate atenua eventuale șocuri de preț pe piața regională.