Se scumpesc mașinile. Producătorii de mașini se confruntă cu o creștere record a prețurilor

Din cauza invaziei Ucrainei de către Rusia, prețul metalelor folosite la fabricarea mașinilor crește considerabil. În acest context, șoferii vor plăti mai mult pentru o mașină.

Deși metalele nu sunt încă parte din sancțiunile occidentale aplicate Kremlinului, unii expeditori și furnizori de piese auto se îndepărtează deja de mărfurile rusești, punând și mai multă presiune asupra producătorilor de automobile care se confruntă deja cu deficitul de cipuri și prețurile mai mari la energie.

„În primul rând, ceea ce se întâmplă este că avem o escaladare a costurilor care vine de la materiile prime și energie, care va pune mai multă presiune asupra modelului de afaceri”, le-a spus Carlos Tavares, directorul executiv al Stellantis – al patrulea cel mai mare producător de automobile din lume, jurnaliștilor de la Reuters.

Aluminiul și paladiul au atins luni maxime record, în timp ce nichelul, care este, de asemenea, folosit pentru fabricarea oțelului inoxidabil, a depășit marți nivelul de 100.000 de dolari pe tonă.

Andreas Weller, directorul executiv al Aludyne, o companie care produce piese din aluminiu și magneziu pentru producătorii de automobile, a declarat că a observat o creștere cu 60% a costului aluminiului în ultimele patru luni, pe lângă facturile mai mari la energie electrică.

Cu vânzări anuale de 1,2 miliarde de dolari și o creștere a costurilor în „sute de milioane de dolari”, Weller, a cărei companie are sediul în Southfield, Michigan, a declarat că a fost nevoit să ceară clienților să plătească mai mult decât prețurile deja convenite.

„Unii sunt mai înțelegători și mai cooperanți decât alții, dar nu putem supraviețui fără asta”, a declarat Weller, care are câțiva angajați și o fabrică de prelucrare în Europa, pentru Reuters.

Directorul executiv al Stellantis, Tavares, a spus că încetarea penuriei de cipuri ar putea ajuta producătorii de automobile să compenseze prețurile mai ridicate ale metalelor și ale energiei, dar nu se așteaptă la vreo rezolvare a problemelor ce ține de criza semiconductoarelor în acest an.

#scumpire #pret #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.