Se scumpesc mașinile. Producătorii de mașini se confruntă cu o creștere record a prețurilor

Din cauza invaziei Ucrainei de către Rusia, prețul metalelor folosite la fabricarea mașinilor crește considerabil. În acest context, șoferii vor plăti mai mult pentru o mașină.

Deși metalele nu sunt încă parte din sancțiunile occidentale aplicate Kremlinului, unii expeditori și furnizori de piese auto se îndepărtează deja de mărfurile rusești, punând și mai multă presiune asupra producătorilor de automobile care se confruntă deja cu deficitul de cipuri și prețurile mai mari la energie.

„În primul rând, ceea ce se întâmplă este că avem o escaladare a costurilor care vine de la materiile prime și energie, care va pune mai multă presiune asupra modelului de afaceri”, le-a spus Carlos Tavares, directorul executiv al Stellantis – al patrulea cel mai mare producător de automobile din lume, jurnaliștilor de la Reuters.

Aluminiul și paladiul au atins luni maxime record, în timp ce nichelul, care este, de asemenea, folosit pentru fabricarea oțelului inoxidabil, a depășit marți nivelul de 100.000 de dolari pe tonă.

Andreas Weller, directorul executiv al Aludyne, o companie care produce piese din aluminiu și magneziu pentru producătorii de automobile, a declarat că a observat o creștere cu 60% a costului aluminiului în ultimele patru luni, pe lângă facturile mai mari la energie electrică.

Cu vânzări anuale de 1,2 miliarde de dolari și o creștere a costurilor în „sute de milioane de dolari”, Weller, a cărei companie are sediul în Southfield, Michigan, a declarat că a fost nevoit să ceară clienților să plătească mai mult decât prețurile deja convenite.

„Unii sunt mai înțelegători și mai cooperanți decât alții, dar nu putem supraviețui fără asta”, a declarat Weller, care are câțiva angajați și o fabrică de prelucrare în Europa, pentru Reuters.

Directorul executiv al Stellantis, Tavares, a spus că încetarea penuriei de cipuri ar putea ajuta producătorii de automobile să compenseze prețurile mai ridicate ale metalelor și ale energiei, dar nu se așteaptă la vreo rezolvare a problemelor ce ține de criza semiconductoarelor în acest an.

#scumpire #pret #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.