Se scumpește euro! BCE a majorat dobânda de referinţă la cel mai ridicat nivel din ultimii 23 de ani

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, cea de-a noua majorare consecutivă a dobânzii de referinţă, care a urcat la cel mai ridicat nivel din istoria instituţiei, şi de asemenea a anunţat că îşi păstrează deschise opţiunile cu privire la necesitatea unor noi majorări pentru a reduce inflaţia în contextul înrăutăţirii condiţiilor economice, transmite Reuters.

„Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. În consecinţă, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor creşte la 4,25%, 4,50% şi, respectiv, 3,75% începând cu data de 2 august 2023”, se arată în comunicatul de presă publicat la finalul reuniunii de joi a Consiliului guvernatorilor BCE.

Ca urmare a decizie adoptate joi, dobânda plătită de BCE pentru depozitele băncilor comerciale a atins cel mai ridicat nivel de după luna octombrie 2000, înainte ca monedele şi bancnotele euro să fie introduse în circulaţie.

Cu toate acestea, gardienii euro au înlăturat din comunicatul de presă o aluzie clară cu privire la noi majorări de dobândă, ceea ce înseamnă că o nouă scumpire a costului creditului la următoarea reuniune de politică monetară de la BCE, care va avea loc în luna septembrie, nu este una garantată.

„Deciziile viitoare ale Consiliului guvernatorilor vor asigura că ratele dobânzilor reprezentative ale BCE vor fi stabilite la niveluri suficient de restrictive atât timp cât va fi necesar pentru o revenire la momentul oportun a inflaţiei la nivelul ţintei de 2% pe termen mediu”, se precizează în comunicatul de presă.

Inflaţia în zona euro este la jumătate faţă de nivelul atins în luna octombrie a anului trecut, dar chiar şi aşa la 5,5% este cu mult peste ţinta de 2% avută în vedere de BCE. Pe de altă parte, cererea de împrumuturi şi activitatea economică au încetinit semnificativ, ceea ce arată că deciziile anterioare de majorare a dobânzilor adoptate de BCE încep să îşi facă simţite efectele asupra economiei.

„Evoluţiile înregistrate ulterior ultimei şedinţe susţin anticipaţia potrivit căreia inflaţia va scădea în continuare până la finele anului, dar se va menţine superioară ţintei pe o perioadă îndelungată”, estimează BCE.

Atenţia analiştilor se îndreaptă spre conferinţa de presă a preşedintelui BCE, Christine Lagarde, programată să înceapă la ora 14:45 (ora Europei Centrale), ocazie cu care şeful BCE va face comentarii asupra motivelor aflate la baza deciziilor adoptate joi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rata de referinta #BCE #euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, afirmă că autoritățile analizează mai multe opțiuni pentru achitarea restanțelor la subvențiile agricole, inclusiv varianta transformării acestora în hârtii de valoare garantate de stat, însă o decizie finală nu poate fi luată rapid.

Potrivit ministrului, mecanismul este încă în lucru și presupune proceduri complexe, întrucât transformarea angajamentelor restante în datorie de stat ar implica rectificarea bugetului și majorarea datoriei publice.

„Nu poate fi făcut în grabă. Ar fi proceduri mai complicate și nu pot fi realizate rapid”, a declarat Gavriliță, precizând că subiectul va fi discutat la pachet cu politica fiscală și cu intervențiile bugetare planificate pentru perioada următoare.

Ministrul a menționat că aceste decizii ar putea fi incluse fie într-o eventuală rectificare a bugetului pentru 2026, fie în procesul de elaborare a bugetului pentru anul 2027. „Ne-am dori să închidem aceste angajamente cât mai degrabă, pentru că lumea contează pe ele”, a subliniat oficialul.

În paralel, Ministerul Finanțelor discută cu alte instituții despre limitarea lansării programelor de subvenționare care generează solicitări mult peste sumele planificate inițial. „Ajungem să colectăm intenții de investiții de mult mai mulți bani decât ne permitem într-un an. Urmează să găsim soluții”, a explicat Gavriliță, adăugând că toate cererile eligibile și conforme vor fi procesate, iar mecanisme mai clare ar putea fi anunțate în primăvară.

Anterior, economistul Iurie Rija a avertizat că mecanismul prin care statul ar sprijini fermierii prin emiterea unor obligațiuni garantate de Guvern, deși aplicat în alte state, riscă să creeze mai multe probleme decât soluții în Republica Moldova. Potrivit acestuia, ideea presupune ca statul să devină garant în fața băncilor comerciale, evitând astfel injectarea bruscă în economie a circa patru miliarde de lei, cu potențiale efecte negative asupra cursului valutar și inflației.

Totuși, Rija atrage atenția asupra duratei de implementare a unui asemenea mecanism, care ar necesita modificări legislative adoptate de Parlament, avizele Banca Națională a Moldovei și reguli clare pentru băncile comerciale. „Vorbim de o birocrație care poate dura între 8 și 17 luni. Între timp, fermierii așteaptă, iar dacă mecanismul se blochează, protestele sunt inevitabile”, avertizează expertul.

O altă problemă majoră ține de lipsa lichidităților. Potrivit lui Rija, obligațiunile de stat nu pot fi utilizate direct pentru procurarea inputurilor agricole, iar fermierii vor depinde de bănci, care vor aplica discounturi. Astfel, pentru o obligațiune de un milion de lei, un fermier ar putea primi doar 800.000–900.000 de lei în numerar. „Cine pierde? Fermierul. Cine câștigă? Banca”, concluzionează economistul.