Seceta, inflația și criza forței de muncă amenință bugetul țării pentru anii 2024-2026

În Monitorul Oficial a fost publicată prognoza bugetară pentru perioada 2024-2026, care dezvăluie perspectivele veniturilor și cheltuielilor bugetului public național al Republicii Moldova. Conform acestor prognoze, se așteaptă o creștere semnificativă a veniturilor, însă se conturează și riscuri interne și externe care pot influența aceste estimări.

Conform prognozei, veniturile bugetului public național vor crește progresiv în următorii trei ani. În 2024, se estimează că veniturile vor atinge 100,4 miliarde de lei, în timp ce în 2025 acestea vor crește la 113,2 miliarde de lei, iar în 2026 vor ajunge la 122,4 miliarde de lei. Acest trend ascendent se bazează pe previziunile unui avans mediu anual de 6,7% al veniturilor BPN.

În ceea ce privește cheltuielile, protecția socială va rămâne în continuare o prioritate majoră, reprezentând cea mai mare parte din buget. Se estimează că cheltuielile bugetului public național vor fi de 121,9 miliarde lei în 2024, 127,5 miliarde lei în 2025 și 136,5 miliarde lei în 2026. Această creștere a cheltuielilor este menită să sprijine programele sociale și să asigure un nivel adecvat de asistență pentru populație.

Totuși, prognoza bugetară vine și cu anumite riscuri și incertitudini care pot afecta aceste proiecții optimiste. Riscurile externe includ agravarea tensiunilor geopolitice la nivel mondial și deteriorarea mediului economic, creșterea inflației în lume și tensiunile sociale în SUA și UE. Acești factori pot influența negativ economia și pot afecta veniturile și cheltuielile bugetare ale Republicii Moldova.

Pe de altă parte, riscurile interne includ persistența presiunilor proinflaționiste, care pot afecta activitatea economică și cererea internă. De asemenea, condițiile climatice nefavorabile pot influența performanța producției agricole, având un impact asupra sectorului industrial și exporturilor. Dezechilibrele la nivel macroeconomic, inclusiv cele cauzate de deficitul de forță de muncă, pot crește vulnerabilitatea economiei naționale. În plus, fluctuațiile posibile ale cursului de schimb al monedei naționale față de principalele valute străine pot afecta comerțul exterior și veniturile din exporturi.

În ciuda acestor riscuri, prognoza bugetară oferă o imagine generală a direcției economiei Republicii Moldova în următorii trei ani. Este important ca guvernul să adopte măsuri adecvate pentru a gestiona aceste riscuri și a asigura că veniturile și cheltuielile bugetare rămân pe traiectoria previzionată, contribuind la o dezvoltare economică sustenabilă și o bună funcționare a finanțelor publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #buget #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația portuară a Siriei a semnat un memorandum cu gigantul logistic din Emiratele Arabe Unite, DP World, cel mai mare operator portuar din lume, pentru dezvoltarea portului Tartus, a anunțat televiziunea de stat siriană. Investiția planificată se ridică la 800 de milioane de dolari și vizează modernizarea terminalelor și serviciilor logistice, transformând Tartus într-un „nod cheie al comerțului regional și internațional”.

Acordul cu DP World vine după ce guvernul sirian a anulat parteneriatul anterior cu Rusia privind administrarea civilă a portului Tartus. În ianuarie, publicația Al-Watan relata că noul executiv de la Damasc a reziliat acordul semnat în 2019, care prevedea o concesiune pe 49 de ani. Conform directorului vamal din Tartus, Riad Joudi, portul era practic inactiv din cauza taxelor ridicate și a problemelor tehnice.

Acordul cu DP World mai prevede amenajarea de zone economice speciale și construcția de noi terminale și centre de tranzit în diverse regiuni ale Siriei.

Deocamdată, Rusia păstrează controlul asupra bazelor sale militare din Siria, iar autoritățile ruse au declarat că mențin contactul cu noua conducere siriană pentru toate „chestiunile de actualitate”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că dialogul cu Damascul continuă.

Aceasta nu este singura inițiativă a Siriei privind modernizarea infrastructurii portuare: la 1 mai, guvernul sirian a semnat un alt acord, în valoare de 230 de milioane de euro, cu compania franceză CMA CGM pentru exploatarea portului Latakia.