Sectorul IT, cea mai mare ramură de export din Republica Moldova

Sectorul IT continuă să fie un pilon principal al economiei Republicii Moldova, menținându-se pe primul loc în rândul ramurilor de export. În trimestrul I al anului 2024, exporturile de servicii IT au înregistrat o creștere semnificativă de 14,2%, ajungând la 151,17 milioane USD, ceea ce reprezintă 26,7% din totalul exporturilor de servicii ale țării, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În aceeași perioadă, excedentul comerțului exterior cu servicii a totalizat 209,66 milioane USD, în scădere cu 23,4% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această scădere a fost influențată de creșterea importurilor de servicii cu 12,4% și de o diminuare a exporturilor de servicii cu 4,2%. Un factor cheie în această evoluție negativă a fost scăderea semnificativă a excedentului înregistrat la serviciile de călătorii, care s-a redus cu 43,5%, până la 40,06 milioane USD.

Exportul total de servicii în trimestrul I 2024 a fost de 565,92 milioane USD. Scăderea a fost determinată de reducerea cu 16,3% a serviciilor de călătorii, care dețin 25,7% din totalul exporturilor de servicii, ajungând la 145,40 milioane USD. De asemenea, serviciile de transport au înregistrat o scădere de 8,1%, până la 115,84 milioane USD, iar serviciile de prelucrare a materiei prime au scăzut cu 15,7%, până la 54,38 milioane USD.

Pe de altă parte, serviciile profesionale și de consultanță au crescut cu 22,6%, atingând 38,50 milioane USD, ceea ce reprezintă 6,8% din totalul exporturilor de servicii. Aceasta reflectă o tendință pozitivă în diversificarea sectorului de servicii exportate de Republica Moldova.

În 2010, sectorul IT genera anual doar 800 de milioane lei, și numai 35% din total erau servicii destinate exporturilor. În 14 ani, industria de software a devenit sectorul de bază al economiei Republicii Moldova. Mai precis, industria de softw a crescut de 16 ori în cei 13 ani.bEste cea mai mare creștere al unui sector economic din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#informatica #servicii #IT

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.