Sectorul IT, cea mai mare ramură de export din Republica Moldova

Sectorul IT continuă să fie un pilon principal al economiei Republicii Moldova, menținându-se pe primul loc în rândul ramurilor de export. În trimestrul I al anului 2024, exporturile de servicii IT au înregistrat o creștere semnificativă de 14,2%, ajungând la 151,17 milioane USD, ceea ce reprezintă 26,7% din totalul exporturilor de servicii ale țării, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În aceeași perioadă, excedentul comerțului exterior cu servicii a totalizat 209,66 milioane USD, în scădere cu 23,4% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această scădere a fost influențată de creșterea importurilor de servicii cu 12,4% și de o diminuare a exporturilor de servicii cu 4,2%. Un factor cheie în această evoluție negativă a fost scăderea semnificativă a excedentului înregistrat la serviciile de călătorii, care s-a redus cu 43,5%, până la 40,06 milioane USD.

Exportul total de servicii în trimestrul I 2024 a fost de 565,92 milioane USD. Scăderea a fost determinată de reducerea cu 16,3% a serviciilor de călătorii, care dețin 25,7% din totalul exporturilor de servicii, ajungând la 145,40 milioane USD. De asemenea, serviciile de transport au înregistrat o scădere de 8,1%, până la 115,84 milioane USD, iar serviciile de prelucrare a materiei prime au scăzut cu 15,7%, până la 54,38 milioane USD.

Pe de altă parte, serviciile profesionale și de consultanță au crescut cu 22,6%, atingând 38,50 milioane USD, ceea ce reprezintă 6,8% din totalul exporturilor de servicii. Aceasta reflectă o tendință pozitivă în diversificarea sectorului de servicii exportate de Republica Moldova.

În 2010, sectorul IT genera anual doar 800 de milioane lei, și numai 35% din total erau servicii destinate exporturilor. În 14 ani, industria de software a devenit sectorul de bază al economiei Republicii Moldova. Mai precis, industria de softw a crescut de 16 ori în cei 13 ani.bEste cea mai mare creștere al unui sector economic din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#informatica #servicii #IT

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.