România reia exporturile de gaze în Ucraina. În Republica Moldova ajung zilnic 0,8 milioane metri cubi

România a început să exporte gaze naturale în Ucraina de la 1 iulie, pentru prima dată în ultimele opt luni, datorită surplusului de pe piața internă și a cererii crescute de gaze din partea Kievului pentru iarna viitoare, conform datelor furnizate de Profit.ro.

În primele zile ale lunii iulie, aproximativ 4,7 GWh/zi (0,45 milioane mc/zi) au fost exportate prin punctul de interconectare de la Isaccea, iar joi, volumul a crescut la 5,3 GWh (0,5 milioane mc). În același timp, România este un exportator net de gaze, cu 7,2 milioane mc importate prin punctul de interconectare cu Bulgaria de la Negru Vodă și 7,4 milioane mc exportate prin punctul de interconectare cu Ungaria de la Csanadpalota. De asemenea, 0,8 milioane mc sunt livrate zilnic în Republica Moldova prin punctul de interconectare de la Ungheni.

Din producția zilnică de gaze a României, care se ridică la 22,6 milioane mc, 7,5 milioane mc sunt depozitate. În pofida repornirii parțiale a celui mai mare consumator de gaze autohton, Azomureș, consumul intern rămâne scăzut, la aproximativ 140 GWh/zi, cu 100 GWh/zi sub nivelul producției interne de 240 GWh/zi.

Gradul de umplere a depozitelor de gaze din România este de peste 77%, cu 26 TWh depozitați din capacitatea totală de 33,8 TWh, existând posibilitatea umplerii complete a depozitelor până la sfârșitul lunii august sau începutul lunii septembrie.

Exporturile de gaze sunt o soluție necesară pentru producătorii interni, în contextul unui consum intern redus și a unui surplus de producție. Cererea din Ucraina este, de asemenea, în creștere, pe fondul îngrijorărilor privind rezervele de gaze pentru iarna viitoare. Potrivit ICIS, Ucraina ar putea să nu atingă ținta de 13,7 miliarde de metri cubi (bcm) de gaze înmagazinate până pe 1 octombrie dacă nu începe să importe imediat gaz. În prezent, Ucraina are înmagazinate puțin peste 9 miliarde de metri cubi și ar putea asigura încă 2 miliarde de metri cubi din importuri, dacă începe să cumpere imediat.

În contextul războiului cu Rusia, operatorul de gaze Naftogaz s-a bazat exclusiv pe producția locală, estimată la 50 de milioane de metri cubi (mcm)/zi. Jumătate din această producție este destinată consumului curent, iar cealaltă jumătate este înmagazinată. Kievul intenționează să extindă capacitatea de generare a energiei electrice pe bază de gaz, pentru a înlocui centralele termice distruse de atacurile rusești, ceea ce va duce la o creștere a cererii de gaze.

Pe termen scurt, Ucraina ia în considerare construirea de unități de generare a energiei pe bază de gaz la scară mică, necesare pentru a suplimenta cererea existentă. Atacurile asupra infrastructurii energetice au descurajat companiile să injecteze gaz în depozitele ucrainene, însă Ucraina oferă până la 10 miliarde de metri cubi de capacitate de stocare companiilor nerezidente.

România, în calitate de exportator net de gaze, joacă un rol crucial în stabilitatea energetică a regiunii, în special în contextul incertitudinilor legate de reînnoirea acordului de tranzit al gazului rusesc prin Ucraina după 1 ianuarie 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.