Securea a căzut la Apple: Gigantul american va fi primul grup big tech acuzat după noua legislaţie digitală europeană

15 Iun. 2024, 13:43
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Iun. 2024, 13:43 // Actual //  bani.md

Bruxelles-ul este pe cale să acuze Apple pentru că ar fi înăbuşit concurenţa în magazinul său de aplicaţii mobile, aceasta fiind prima dată când autorităţile de reglementare ale UE au folosit noile norme digitale pentru a viza un mare grup tehnologic, scrie FT.

Comisia Europeană a stabilit că producătorul iPhone nu respectă obligaţiile de a permite dezvoltatorilor de aplicaţii să „îndrepte” utilizatorii către oferte din afara App Store fără a le impune taxe, potrivit a trei persoane care cunosc îndeaproape ancheta.

Acuzaţiile ar fi primele aduse împotriva unei companii de tehnologie în temeiul Legii privind pieţele digitale, o legislaţie istorică menită să oblige puternicii „gardieni online” să îşi deschidă afacerile către concurenţă în UE.

Comisia, braţul executiv al UE, a declarat în martie că investighează Apple, precum şi Alphabet şi Meta, în temeiul competenţelor acordate de DMA. Un anunţ cu privire la acuzaţiile împotriva Apple era aşteptat în următoarele săptămâni, au declarat două persoane care au cunoştinţă de acest caz.

Aceste persoane au declarat că autorităţile de reglementare au făcut doar constatări preliminare, iar Apple ar putea lua în continuare măsuri pentru a-şi corecta practicile, ceea ce ar putea apoi să determine autorităţile de reglementare să reevalueze orice decizie finală. Ei au adăugat că momentul oricărui anunţ ar putea, de asemenea, să se schimbe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

04 Ian. 2026, 10:19
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
04 Ian. 2026, 10:19 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Șefa Băncii Central Europeane, Christine Lagarde, a încasat anul trecut o remunerație totală estimată la aproximativ 726.000 de euro, cu peste 50% mai mult decât salariul făcut public de instituție, potrivit unei analize realizate de Financial Times.

Raportul anual al BCE indică un salariu de bază de 466.000 de euro pentru Lagarde. Totuși, jurnaliștii FT au calculat că, odată incluse beneficiile suplimentare și veniturile din funcții externe, remunerația totală urcă cu circa 56%. Astfel, Lagarde devine cel mai bine plătit oficial public din Uniunea Europeană.

Potrivit analizei, diferența provine în principal din: aproximativ 135.000 de euro sub formă de alocații pentru locuință și cheltuieli conexe,
circa 125.000 de euro obținuți din calitatea sa de membru în consiliul Bank for International Settlements, instituție cunoscută drept „banca băncilor centrale”.

Aceste sume nu sunt detaliate individual în raportările BCE, iar BIS publică doar date agregate privind remunerațiile consiliului său.
Prin comparație, câștigurile Christinei Lagarde sunt de aproape patru ori mai mari decât salariul președintelui Rezervei Federale a SUA, Jay Powell, a cărui remunerație este plafonată prin lege la circa 173.000 de euro anual.
Deși veniturile sale rămân mult sub cele ale directorilor marilor corporații europene, analiza FT a reaprins controversa privind transparența.

Spre deosebire de companiile listate din UE, obligate să publice detalii exhaustive despre pachetele salariale, BCE nu este supusă acelorași standarde de raportare.

Eurodeputatul german Fabio De Masi a criticat nivelul de transparență, afirmând că „cel mai puternic oficial monetar al Europei” ar trebui să respecte cele mai înalte standarde de responsabilitate publică. Spre comparație, directorul general al Deutsche Bank a raportat public venituri de 9,8 milioane de euro în 2024.

BCE a declarat că structura salarială a președintelui a fost stabilită la fondarea instituției, în 1998, și a fost ajustată doar în linie cu majorările salariale aplicate întregului personal. Totodată, banca susține că practicile sale de raportare sunt conforme cu cele ale altor instituții publice internaționale și că transparența a fost îmbunătățită în timp.

Financial Times mai notează că estimările nu includ contribuțiile la pensie, asigurările de sănătate sau eventualele plăți de tranziție.

Luate împreună, acestea ar putea ridica veniturile totale ale Christinei Lagarde pe durata mandatului său de opt ani la până la 6,5 milioane de euro. Din 2030, aceasta ar urma să beneficieze de o pensie anuală de circa 178.000 de euro din partea BCE.