Securitatea informațională – în dezbateri la RliveTV. Președinta CA, Liliana Vițu, este invitata emisiunii „Rezoomat”

Parlamentul de la Chișinău a aprobat proiectul de lege privind securitatea informațională. Potrivit inițiativei legislative, este interzisă difuzarea știrilor și emisiunilor cu caracter politic și militar din statele care nu au ratificat Convenția privind Televiziunea Transfrontalieră.

De asemenea, dezinformarea care afectează securitatea spațiului informațional, fiind vorba despre incitare la ură sau violență, justificarea agresiunii militare sau a terorismului, se sancționează cu amenzi de până la 100 de mii de lei. Opoziția parlamentară califică proiectul drept o încercare de instaurare a cenzurii.

Securitatea informațională a Republicii Moldova este tema emisiunii „Rezoomat”. Invitata moderatoarei Ileana Pîrgaru este președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu.

În timpul emisiunii va fi abordat și subiectul trecerii Companiei Teleradio-Moldova din subordinea Consiliului Audiovizualului, în subordinea Parlamentului. De asemenea, va fi analizat modul în care agresiunea militară rusă din Ucraina este reflectată în mass-media din Republica Moldova.

Emisiunea va fi difuzată astăzi, 17 iunie, ora 20:00, la RLIVE TV și pe platformele www.realitatea.md, www.rlive.md. RLIVE TV este distribuit de majoritatea rețelelor de cablu și IPTV din țară, având o acoperire pe țară de 82%.

#securitate informationala #RliveTV #Rezoomat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.