Șefa Băncii Centrale Europene: Aderarea Croației la zona euro dovedește că moneda unică este în continuare atractivă

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, susţine că faptul că numărul statelor membre ale Uniunii Europene care utilizează moneda unica europeană a ajuns la 20 dovedeşte că euro nu şi-a pierdut atractivitatea, transmite Bloomberg.

„Croaţia a depus eforturi susţinute pentru a deveni cel de-al 20-lea stat membru al zonei euro, care au fost încununate de succes. Felicit poporul croat. Această realizare demonstrează că euro este o monedă atractivă, care aduce stabilitate ţărilor care o adoptă”, a spus Christine Lagarde.

Începând cu 1 ianuarie 2023, bancnotele şi monedele euro au fost puse în circulaţie în Croaţia, iar Hrvatska narodna banka, Banca centrală naţională a Croaţiei, a devenit membră a Eurosistemului. Sistemul băncilor centrale din zona euro cuprinde BCE şi băncile centrale naţionale ale ţărilor a căror monedă este euro. Consiliul guvernatorilor BCE este acum compus din 26 de membri prin includerea guvernatorilor Băncii Naţionale a Croaţiei, Boris Vujcic.

Croaţia a devenit şi primul stat membru al Uniunii Europene care a aderat în aceeaşi zi atât la spaţiul Schengen cât şi la zona euro.

Moneda unică este un simbol al unităţii şi suveranităţii europene. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice. Cehia, Ungaria, Polonia şi Suedia nu par interesate să adere la zona euro.

„Doar şase state membre UE nu sunt membre ale clubului”, excluzând Danemarca, a spus Christine Lagarde, într-un interviu acordat cotidianului croat Jutarnji list. „Dacă au nevoie de mai mult timp, nu este o problemă. Atunci când vor îndeplini criteriile şi vor dori să se alăture, vom fi încântaţi să creştem numărul ţărilor din zona euro”, a spus Lagarde.

Începând cu data de 1 ianuarie 2002, milioane de europeni din 12 ţări şi-au abandonat monedele naţionale, lire, franci, mărci sau drahme, pentru monede şi bancnote în euro. Acestora li s-au alăturat ulterior cetăţenii din alte şapte ţări: Slovenia în 2007, Cipru şi Malta în 2008, Slovacia (2009), Estonia (2011), Letonia (2014), Lituania în 2015, şi acum Croaţia.

#Banca Centrala Europeana #croatia #zona euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania de asigurări Transelit riscă o amendă de 20 000 de lei dacă nu va executa, în termen de 60 de zile, o hotărâre a Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) privind protecția consumatorilor, emisă ca urmare a unui control tematic desfășurat la aceasta.

Potrivit deciziei adoptate de CNPF, este vorba despre utilizarea unor practici comerciale agresive, includerea în contracte a unor clauze contrare legislației, refuzuri nejustificate sau tergiversări în achitarea despăgubirilor de asigurare, precum și nerespectarea termenelor legale de plată.

Autoritatea de supraveghere precizează că aceste acțiuni contravin prevederilor legale. În consecință, asigurătorul a fost somat să înlăture neregulile constatate și să se conformeze cerințelor impuse prin hotărâre.

CNPF a avertizat că, în cazul neexecutării obligațiilor stabilite, va aplica o amendă de constrângere în mărime de 400 de unități convenționale, echivalentul a 20 000 de lei.

În prima jumătate a anului 2025, activele totale ale Transelit au scăzut la 173,27 milioane de lei, față de 176,07 milioane în perioada similară din 2024. Numerarul s-a redus la 6,03 milioane de lei, iar activele de reasigurare au coborât la 55,92 milioane de lei. În același timp, datoriile au crescut ușor, până la 101,22 milioane de lei. Compania a înregistrat o pierdere netă de 4,76 milioane de lei în primele șase luni din 2025, comparativ cu un profit de 11,65 milioane de lei anul trecut. Deși veniturile din prime nete au crescut la 28,98 milioane de lei, majorarea cheltuielilor cu despăgubirile, care au ajuns la 26,4 milioane de lei, precum și a costurilor administrative, a dus la un rezultat operațional negativ de 4,71 milioane de lei.