Șefa Băncii Centrale Europene: Aderarea Croației la zona euro dovedește că moneda unică este în continuare atractivă

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, susţine că faptul că numărul statelor membre ale Uniunii Europene care utilizează moneda unica europeană a ajuns la 20 dovedeşte că euro nu şi-a pierdut atractivitatea, transmite Bloomberg.

„Croaţia a depus eforturi susţinute pentru a deveni cel de-al 20-lea stat membru al zonei euro, care au fost încununate de succes. Felicit poporul croat. Această realizare demonstrează că euro este o monedă atractivă, care aduce stabilitate ţărilor care o adoptă”, a spus Christine Lagarde.

Începând cu 1 ianuarie 2023, bancnotele şi monedele euro au fost puse în circulaţie în Croaţia, iar Hrvatska narodna banka, Banca centrală naţională a Croaţiei, a devenit membră a Eurosistemului. Sistemul băncilor centrale din zona euro cuprinde BCE şi băncile centrale naţionale ale ţărilor a căror monedă este euro. Consiliul guvernatorilor BCE este acum compus din 26 de membri prin includerea guvernatorilor Băncii Naţionale a Croaţiei, Boris Vujcic.

Croaţia a devenit şi primul stat membru al Uniunii Europene care a aderat în aceeaşi zi atât la spaţiul Schengen cât şi la zona euro.

Moneda unică este un simbol al unităţii şi suveranităţii europene. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice. Cehia, Ungaria, Polonia şi Suedia nu par interesate să adere la zona euro.

„Doar şase state membre UE nu sunt membre ale clubului”, excluzând Danemarca, a spus Christine Lagarde, într-un interviu acordat cotidianului croat Jutarnji list. „Dacă au nevoie de mai mult timp, nu este o problemă. Atunci când vor îndeplini criteriile şi vor dori să se alăture, vom fi încântaţi să creştem numărul ţărilor din zona euro”, a spus Lagarde.

Începând cu data de 1 ianuarie 2002, milioane de europeni din 12 ţări şi-au abandonat monedele naţionale, lire, franci, mărci sau drahme, pentru monede şi bancnote în euro. Acestora li s-au alăturat ulterior cetăţenii din alte şapte ţări: Slovenia în 2007, Cipru şi Malta în 2008, Slovacia (2009), Estonia (2011), Letonia (2014), Lituania în 2015, şi acum Croaţia.

#Banca Centrala Europeana #croatia #zona euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația Națională a cheltuit 400,5 de milioane de lei în anul 2025, pentru reparația drumurilor și podurilor naționale.

În anul 2025 au fost finalizate lucrările la 7 obiective, dintre care pentru 6 urmează recepția la terminarea lucrărilor. Acestea vizează reparația capitală a șase sectoare de drum, cu o lungime totală de circa 25,8 km, reabilitarea a nouă poduri și executarea unei lucrări de stabilizare a terasamentelor afectate de alunecări de teren.

Printre proiectele finalizate se numără reabilitarea unui sector al drumului M1 Leușeni–Chișinău–Dubăsari, inclusiv podul peste râul Bîc și pasajul peste calea ferată, lucrări evaluate la peste 181 milioane de lei, precum și reparația nodului rutier de pe drumul M3 Chișinău–Comrat–Giurgiulești, cu o valoare totală de aproape 59 milioane de lei. De asemenea, au fost realizate lucrări pe drumurile M5 și R26, dar și reconstrucția unui pod pe drumul G104.1 și reparația drumului G108 Florești–Anenii Noi.

Totodată, în cadrul proiectului de reparație a lucrărilor de artă de pe drumul național R6 Chișinău–Orhei–Bălți, a fost finalizată reparația pasajului peste calea ferată de la km 132, urmând ca obiectivul să fie încheiat după finalizarea podului de la km 136,45.

Potrivit AND, șase obiective sunt în prezent în curs de execuție, cu termen de finalizare planificat pentru anul 2026. Acestea includ reparația capitală a cinci sectoare de drum, cu o lungime totală de aproximativ 30,8 km, și reabilitarea unui pod. Valoarea cumulată a acestor lucrări depășește 568 milioane de lei, o parte semnificativă fiind deja valorificată în anul curent.

În plus, au fost semnate contractele de antrepriză pentru alte patru obiective, a căror finalizare este planificată pentru 2026. Acestea vizează reparația pasajelor și podurilor de pe drumurile naționale R6, R37 și G54, precum și lucrări de stabilizare a terasamentelor și construcția trotuarelor pe drumul G65.