Șefa Băncii Centrale Europene: Aderarea Croației la zona euro dovedește că moneda unică este în continuare atractivă

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, susţine că faptul că numărul statelor membre ale Uniunii Europene care utilizează moneda unica europeană a ajuns la 20 dovedeşte că euro nu şi-a pierdut atractivitatea, transmite Bloomberg.

„Croaţia a depus eforturi susţinute pentru a deveni cel de-al 20-lea stat membru al zonei euro, care au fost încununate de succes. Felicit poporul croat. Această realizare demonstrează că euro este o monedă atractivă, care aduce stabilitate ţărilor care o adoptă”, a spus Christine Lagarde.

Începând cu 1 ianuarie 2023, bancnotele şi monedele euro au fost puse în circulaţie în Croaţia, iar Hrvatska narodna banka, Banca centrală naţională a Croaţiei, a devenit membră a Eurosistemului. Sistemul băncilor centrale din zona euro cuprinde BCE şi băncile centrale naţionale ale ţărilor a căror monedă este euro. Consiliul guvernatorilor BCE este acum compus din 26 de membri prin includerea guvernatorilor Băncii Naţionale a Croaţiei, Boris Vujcic.

Croaţia a devenit şi primul stat membru al Uniunii Europene care a aderat în aceeaşi zi atât la spaţiul Schengen cât şi la zona euro.

Moneda unică este un simbol al unităţii şi suveranităţii europene. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice. Cehia, Ungaria, Polonia şi Suedia nu par interesate să adere la zona euro.

„Doar şase state membre UE nu sunt membre ale clubului”, excluzând Danemarca, a spus Christine Lagarde, într-un interviu acordat cotidianului croat Jutarnji list. „Dacă au nevoie de mai mult timp, nu este o problemă. Atunci când vor îndeplini criteriile şi vor dori să se alăture, vom fi încântaţi să creştem numărul ţărilor din zona euro”, a spus Lagarde.

Începând cu data de 1 ianuarie 2002, milioane de europeni din 12 ţări şi-au abandonat monedele naţionale, lire, franci, mărci sau drahme, pentru monede şi bancnote în euro. Acestora li s-au alăturat ulterior cetăţenii din alte şapte ţări: Slovenia în 2007, Cipru şi Malta în 2008, Slovacia (2009), Estonia (2011), Letonia (2014), Lituania în 2015, şi acum Croaţia.

#Banca Centrala Europeana #croatia #zona euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Investițiile strategice, cu o valoare de cel puțin 10 milioane de euro, vor beneficia de un regim special de sprijin în Republica Moldova, potrivit proiectului noii Legi cu privire la investiții, examinat în cadrul ședinței secretarilor generali de stat. Documentul, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, este parte a angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de integrare europeană și vizează stimularea investițiilor private în sectoare cu potențial înalt de creștere și inovare.

Conform proiectului, investițiile de minimum 10 milioane de euro vor fi calificate drept investiții strategice și vor beneficia în primul rând de facilități administrative, precum proceduri simplificate, termene clare de autorizare și asistență prin mecanismul de tip „ghișeu unic”, gestionat de Agenția de Investiții din Moldova.

În același timp, proiectul stabilește praguri distincte pentru facilitățile suplimentare acordate de stat. Astfel, facilitățile funciare sunt prevăzute doar pentru investițiile cu o valoare de cel puțin 25 de milioane de euro și pot include transmiterea terenurilor din proprietatea publică în comodat sau în superficie, fără plata chiriei sau redevenței anuale, pe o perioadă de până la 49 de ani, precum și anumite scutiri sau amânări de la plata taxelor locale, cu acordul autorităților administrației publice locale.

Pentru investițiile care depășesc pragul de 50 de milioane de euro, Guvernul va putea încheia acorduri speciale de investiții, menite să reducă riscurile și să ofere un cadru clar de sprijin pentru implementarea proiectelor. Legea va reglementa investițiile realizate de persoane fizice și juridice, rezidente sau nerezidente, cu domiciliul sau sediul permanent în Republica Moldova sau în afara țării, fără a se aplica investițiilor publice sau celor realizate de organizații necomerciale în scopuri sociale, educaționale, filantropice, științifice sau religioase.

Un capitol distinct este dedicat investitorilor străini, care vor avea dreptul să transfere liber, în valută liber convertibilă, profiturile și alte venituri obținute din activitatea investițională, cu condiția achitării obligațiilor fiscale față de stat, și să dobândească dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile din Republica Moldova, cu excepția terenurilor agricole și a celor din fondul silvic.

Autoritățile estimează că noul cadru legal va contribui la crearea unui mediu investițional mai predictibil și mai atractiv pentru investițiile mari, capabile să accelereze modernizarea economiei și apropierea Republica Moldova de standardele Uniunii Europene.