Șefa Băncii Centrale Europene: Aderarea Croației la zona euro dovedește că moneda unică este în continuare atractivă

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, susţine că faptul că numărul statelor membre ale Uniunii Europene care utilizează moneda unica europeană a ajuns la 20 dovedeşte că euro nu şi-a pierdut atractivitatea, transmite Bloomberg.

„Croaţia a depus eforturi susţinute pentru a deveni cel de-al 20-lea stat membru al zonei euro, care au fost încununate de succes. Felicit poporul croat. Această realizare demonstrează că euro este o monedă atractivă, care aduce stabilitate ţărilor care o adoptă”, a spus Christine Lagarde.

Începând cu 1 ianuarie 2023, bancnotele şi monedele euro au fost puse în circulaţie în Croaţia, iar Hrvatska narodna banka, Banca centrală naţională a Croaţiei, a devenit membră a Eurosistemului. Sistemul băncilor centrale din zona euro cuprinde BCE şi băncile centrale naţionale ale ţărilor a căror monedă este euro. Consiliul guvernatorilor BCE este acum compus din 26 de membri prin includerea guvernatorilor Băncii Naţionale a Croaţiei, Boris Vujcic.

Croaţia a devenit şi primul stat membru al Uniunii Europene care a aderat în aceeaşi zi atât la spaţiul Schengen cât şi la zona euro.

Moneda unică este un simbol al unităţii şi suveranităţii europene. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice. Cehia, Ungaria, Polonia şi Suedia nu par interesate să adere la zona euro.

„Doar şase state membre UE nu sunt membre ale clubului”, excluzând Danemarca, a spus Christine Lagarde, într-un interviu acordat cotidianului croat Jutarnji list. „Dacă au nevoie de mai mult timp, nu este o problemă. Atunci când vor îndeplini criteriile şi vor dori să se alăture, vom fi încântaţi să creştem numărul ţărilor din zona euro”, a spus Lagarde.

Începând cu data de 1 ianuarie 2002, milioane de europeni din 12 ţări şi-au abandonat monedele naţionale, lire, franci, mărci sau drahme, pentru monede şi bancnote în euro. Acestora li s-au alăturat ulterior cetăţenii din alte şapte ţări: Slovenia în 2007, Cipru şi Malta în 2008, Slovacia (2009), Estonia (2011), Letonia (2014), Lituania în 2015, şi acum Croaţia.

#Banca Centrala Europeana #croatia #zona euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.