Șefa Băncii Centrale Europene: Aderarea Croației la zona euro dovedește că moneda unică este în continuare atractivă

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, susţine că faptul că numărul statelor membre ale Uniunii Europene care utilizează moneda unica europeană a ajuns la 20 dovedeşte că euro nu şi-a pierdut atractivitatea, transmite Bloomberg.

„Croaţia a depus eforturi susţinute pentru a deveni cel de-al 20-lea stat membru al zonei euro, care au fost încununate de succes. Felicit poporul croat. Această realizare demonstrează că euro este o monedă atractivă, care aduce stabilitate ţărilor care o adoptă”, a spus Christine Lagarde.

Începând cu 1 ianuarie 2023, bancnotele şi monedele euro au fost puse în circulaţie în Croaţia, iar Hrvatska narodna banka, Banca centrală naţională a Croaţiei, a devenit membră a Eurosistemului. Sistemul băncilor centrale din zona euro cuprinde BCE şi băncile centrale naţionale ale ţărilor a căror monedă este euro. Consiliul guvernatorilor BCE este acum compus din 26 de membri prin includerea guvernatorilor Băncii Naţionale a Croaţiei, Boris Vujcic.

Croaţia a devenit şi primul stat membru al Uniunii Europene care a aderat în aceeaşi zi atât la spaţiul Schengen cât şi la zona euro.

Moneda unică este un simbol al unităţii şi suveranităţii europene. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice. Cehia, Ungaria, Polonia şi Suedia nu par interesate să adere la zona euro.

„Doar şase state membre UE nu sunt membre ale clubului”, excluzând Danemarca, a spus Christine Lagarde, într-un interviu acordat cotidianului croat Jutarnji list. „Dacă au nevoie de mai mult timp, nu este o problemă. Atunci când vor îndeplini criteriile şi vor dori să se alăture, vom fi încântaţi să creştem numărul ţărilor din zona euro”, a spus Lagarde.

Începând cu data de 1 ianuarie 2002, milioane de europeni din 12 ţări şi-au abandonat monedele naţionale, lire, franci, mărci sau drahme, pentru monede şi bancnote în euro. Acestora li s-au alăturat ulterior cetăţenii din alte şapte ţări: Slovenia în 2007, Cipru şi Malta în 2008, Slovacia (2009), Estonia (2011), Letonia (2014), Lituania în 2015, şi acum Croaţia.

#Banca Centrala Europeana #croatia #zona euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică de stat a Azerbaidjanului, SOCAR, a anunțat lansarea unei noi etape în exporturile de gaze azere către Europa, odată cu începerea livrărilor către Austria și Germania, în luna ianuarie 2026. Gazele sunt transportate prin intermediul gazoductului Trans Adriatic Pipeline (TAP), care traversează sudul Europei.

Într-o declarație pentru agenția EFE, SOCAR a precizat că livrările către cele două state se realizează prin Italia, extinzând astfel aria de distribuție a gazelor din Azerbaidjan pe continent. Compania nu a comunicat volumele exacte exportate, însă anterior în mass-media au apărut informații potrivit cărora Germania ar putea primi aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze.

„Livrările efectuate către aceste țări prin intermediul Italiei extind și mai mult raza de acțiune a gazelor din Azerbaidjan în Europa. Numărul țărilor care importă gaze din Azerbaidjan a crescut astfel la 16”, a informat SOCAR.

Compania subliniază că această evoluție face parte din strategia energetică promovată de președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, care vizează extinderea prezenței SOCAR pe piețele din Europa și Orientul Mijlociu, diversificarea cooperării cu parteneri internaționali și consolidarea poziției Azerbaidjanului ca furnizor fiabil de hidrocarburi.

Azerbaidjanul a început livrările de gaze către Europa în decembrie 2020, iar în prezent printre cumpărătorii săi se numără state precum Italia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, România și Serbia. În anul 2025, Azerbaidjanul a exportat 25 de miliarde de metri cubi de gaze, dintre care 13 miliarde de metri cubi au fost livrați Europei.

Anterior, ambasadorul Republicii Moldova la Baku, Alexandr Esaulenco, a declarat că și Chișinăul examinează posibilitățile de aprofundare a cooperării energetice cu compania petrolieră azeră SOCAR, inclusiv în ceea ce privește achiziția de gaze naturale.