Șefa Băncii Centrale Europene: Aderarea Croației la zona euro dovedește că moneda unică este în continuare atractivă

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, susţine că faptul că numărul statelor membre ale Uniunii Europene care utilizează moneda unica europeană a ajuns la 20 dovedeşte că euro nu şi-a pierdut atractivitatea, transmite Bloomberg.

„Croaţia a depus eforturi susţinute pentru a deveni cel de-al 20-lea stat membru al zonei euro, care au fost încununate de succes. Felicit poporul croat. Această realizare demonstrează că euro este o monedă atractivă, care aduce stabilitate ţărilor care o adoptă”, a spus Christine Lagarde.

Începând cu 1 ianuarie 2023, bancnotele şi monedele euro au fost puse în circulaţie în Croaţia, iar Hrvatska narodna banka, Banca centrală naţională a Croaţiei, a devenit membră a Eurosistemului. Sistemul băncilor centrale din zona euro cuprinde BCE şi băncile centrale naţionale ale ţărilor a căror monedă este euro. Consiliul guvernatorilor BCE este acum compus din 26 de membri prin includerea guvernatorilor Băncii Naţionale a Croaţiei, Boris Vujcic.

Croaţia a devenit şi primul stat membru al Uniunii Europene care a aderat în aceeaşi zi atât la spaţiul Schengen cât şi la zona euro.

Moneda unică este un simbol al unităţii şi suveranităţii europene. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice. Cehia, Ungaria, Polonia şi Suedia nu par interesate să adere la zona euro.

„Doar şase state membre UE nu sunt membre ale clubului”, excluzând Danemarca, a spus Christine Lagarde, într-un interviu acordat cotidianului croat Jutarnji list. „Dacă au nevoie de mai mult timp, nu este o problemă. Atunci când vor îndeplini criteriile şi vor dori să se alăture, vom fi încântaţi să creştem numărul ţărilor din zona euro”, a spus Lagarde.

Începând cu data de 1 ianuarie 2002, milioane de europeni din 12 ţări şi-au abandonat monedele naţionale, lire, franci, mărci sau drahme, pentru monede şi bancnote în euro. Acestora li s-au alăturat ulterior cetăţenii din alte şapte ţări: Slovenia în 2007, Cipru şi Malta în 2008, Slovacia (2009), Estonia (2011), Letonia (2014), Lituania în 2015, şi acum Croaţia.

#Banca Centrala Europeana #croatia #zona euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de unt din Ucraina au scăzut la începutul anului 2026, însă Republica Moldova își menține poziția de principal cumpărător al acestui produs, potrivit datelor Serviciului Vamal ucrainean, citate de presa de specialitate.

În perioada ianuarie–februarie 2026, Ucraina a exportat 1,6 mii de tone de unt, cu 11,1% mai puțin față de aceeași perioadă din 2025. În termeni valorici, scăderea este este minus 27,7%, până la 9,4 milioane de dolari.

Chiar și în aceste condiții, Republica Moldova rămâne principala piață de desfacere pentru untul ucrainean, cu o cotă de 42,2% din totalul exporturilor. Alte destinații sunt Azerbaidjan (22,5%) și Georgia (10,1%).

Datele arată că această tendință se menține și la nivel anual. În 2025, Ucraina a exportat 15 mii de tone de unt, de peste două ori mai mult decât în 2024, iar valoarea livrărilor a crescut de 2,2 ori, până la 107,4 milioane de dolari. Și atunci, Republica Moldova a fost cel mai mare importator, cu o cotă de 31,4%.

Pe lângă unt, Moldova se regăsește printre principalii cumpărători și pentru alte produse agroalimentare ucrainene. Astfel, în sezonul 2025–2026, țara noastră a importat circa 30% din făina de grâu exportată de Ucraina, fiind urmată de Palestina și Cehia.