Șefa Băncii Centrale Europene: Aderarea Croației la zona euro dovedește că moneda unică este în continuare atractivă

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, susţine că faptul că numărul statelor membre ale Uniunii Europene care utilizează moneda unica europeană a ajuns la 20 dovedeşte că euro nu şi-a pierdut atractivitatea, transmite Bloomberg.

„Croaţia a depus eforturi susţinute pentru a deveni cel de-al 20-lea stat membru al zonei euro, care au fost încununate de succes. Felicit poporul croat. Această realizare demonstrează că euro este o monedă atractivă, care aduce stabilitate ţărilor care o adoptă”, a spus Christine Lagarde.

Începând cu 1 ianuarie 2023, bancnotele şi monedele euro au fost puse în circulaţie în Croaţia, iar Hrvatska narodna banka, Banca centrală naţională a Croaţiei, a devenit membră a Eurosistemului. Sistemul băncilor centrale din zona euro cuprinde BCE şi băncile centrale naţionale ale ţărilor a căror monedă este euro. Consiliul guvernatorilor BCE este acum compus din 26 de membri prin includerea guvernatorilor Băncii Naţionale a Croaţiei, Boris Vujcic.

Croaţia a devenit şi primul stat membru al Uniunii Europene care a aderat în aceeaşi zi atât la spaţiul Schengen cât şi la zona euro.

Moneda unică este un simbol al unităţii şi suveranităţii europene. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice. Cehia, Ungaria, Polonia şi Suedia nu par interesate să adere la zona euro.

„Doar şase state membre UE nu sunt membre ale clubului”, excluzând Danemarca, a spus Christine Lagarde, într-un interviu acordat cotidianului croat Jutarnji list. „Dacă au nevoie de mai mult timp, nu este o problemă. Atunci când vor îndeplini criteriile şi vor dori să se alăture, vom fi încântaţi să creştem numărul ţărilor din zona euro”, a spus Lagarde.

Începând cu data de 1 ianuarie 2002, milioane de europeni din 12 ţări şi-au abandonat monedele naţionale, lire, franci, mărci sau drahme, pentru monede şi bancnote în euro. Acestora li s-au alăturat ulterior cetăţenii din alte şapte ţări: Slovenia în 2007, Cipru şi Malta în 2008, Slovacia (2009), Estonia (2011), Letonia (2014), Lituania în 2015, şi acum Croaţia.

#Banca Centrala Europeana #croatia #zona euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul accelerează lansarea celei mai mari licitații eoliene din istoria țării, cu stocare obligatorie, pentru a respecta termenul-limită impus de UE. Comisia de licitații pentru instalarea celor 170 MW de capacități eoliene, care includ și obligativitatea instalării sistemelor de stocare a energiei electrice în volum de 0,25 MWh pentru fiecare MW (echivalentul a 44 MWh de stocare), s-a întrunit pe 8 decembrie 2025 în prima ședință de lucru dedicată examinării proiectului documentației.

În cadrul ședinței, membrii Comisiei au decis publicarea proiectului documentației pentru consultări finale, oferind operatorilor economici, investitorilor și altor părți interesate posibilitatea de a transmite observații și propuneri până la 11 decembrie 2025.

Potrivit Ministerului Energiei, această etapă este esențială pentru asigurarea unui proces transparent și competitiv, în condițiile în care licitația vizează cea mai mare rundă de proiecte eoliene din istoria Republicii Moldova, cu integrarea obligatorie a stocării energiei — un element critic pentru stabilitatea sistemului electroenergetic.

Următoarea ședință a Comisiei este programată pentru 15 decembrie 2025, când urmează să fie analizată documentația finală și să fie aprobat anunțul de lansare a procedurii de licitație.

Autoritățile subliniază că termenul accelerat al consultărilor este determinat de angajamentele asumate de Guvern prin Scrisoarea de Intenție semnată cu Comisia Europeană la 4 februarie 2025, care obligă Moldova să lanseze licitația pentru acordarea statutului de producător eligibil mare până la sfârșitul acestui an.