Șefa Băncii Centrale Europene: Aderarea Croației la zona euro dovedește că moneda unică este în continuare atractivă

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, susţine că faptul că numărul statelor membre ale Uniunii Europene care utilizează moneda unica europeană a ajuns la 20 dovedeşte că euro nu şi-a pierdut atractivitatea, transmite Bloomberg.

„Croaţia a depus eforturi susţinute pentru a deveni cel de-al 20-lea stat membru al zonei euro, care au fost încununate de succes. Felicit poporul croat. Această realizare demonstrează că euro este o monedă atractivă, care aduce stabilitate ţărilor care o adoptă”, a spus Christine Lagarde.

Începând cu 1 ianuarie 2023, bancnotele şi monedele euro au fost puse în circulaţie în Croaţia, iar Hrvatska narodna banka, Banca centrală naţională a Croaţiei, a devenit membră a Eurosistemului. Sistemul băncilor centrale din zona euro cuprinde BCE şi băncile centrale naţionale ale ţărilor a căror monedă este euro. Consiliul guvernatorilor BCE este acum compus din 26 de membri prin includerea guvernatorilor Băncii Naţionale a Croaţiei, Boris Vujcic.

Croaţia a devenit şi primul stat membru al Uniunii Europene care a aderat în aceeaşi zi atât la spaţiul Schengen cât şi la zona euro.

Moneda unică este un simbol al unităţii şi suveranităţii europene. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice. Cehia, Ungaria, Polonia şi Suedia nu par interesate să adere la zona euro.

„Doar şase state membre UE nu sunt membre ale clubului”, excluzând Danemarca, a spus Christine Lagarde, într-un interviu acordat cotidianului croat Jutarnji list. „Dacă au nevoie de mai mult timp, nu este o problemă. Atunci când vor îndeplini criteriile şi vor dori să se alăture, vom fi încântaţi să creştem numărul ţărilor din zona euro”, a spus Lagarde.

Începând cu data de 1 ianuarie 2002, milioane de europeni din 12 ţări şi-au abandonat monedele naţionale, lire, franci, mărci sau drahme, pentru monede şi bancnote în euro. Acestora li s-au alăturat ulterior cetăţenii din alte şapte ţări: Slovenia în 2007, Cipru şi Malta în 2008, Slovacia (2009), Estonia (2011), Letonia (2014), Lituania în 2015, şi acum Croaţia.

#Banca Centrala Europeana #croatia #zona euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Moldovagaz riscă să ajungă în stare de insolvabilitate, potrivit unei analize realizate de Ministerul Finanțelor, care a evaluat situația economico-financiară a întreprinderii. Concluzia autorităților este că povara datoriilor, în special cele față de „Gazprom”, pune în pericol capacitatea companiei de a-și onora obligațiile pe termen lung.

Potrivit datelor analizate, datoriile totale ale Moldovagaz se ridică la 14,6 miliarde de lei, iar peste 10 miliarde de lei reprezintă obligații față de „Gazprom” și compania afiliată Factoring Finance.

În anul 2024, Moldovagaz a înregistrat pierderi nete de 627,6 milioane de lei, după ce în anul precedent compania raportase un profit net de 1,09 miliarde de lei. Atât veniturile, cât și cheltuielile companiei au scăzut, însă reducerea costurilor de producție a permis obținerea unei profitabilități brute mai mari, profitul brut ajungând la 2,45 miliarde de lei, cu 949 de milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Cu toate acestea, problema majoră rămâne datoria istorică față de „Gazprom”, acumulată pe parcursul mai multor ani. Conform documentelor financiare, aceasta este estimată la 13,1 miliarde de lei, dintre care aproape 2,9 miliarde de lei reprezintă penalități.

Amintim că, potrivit „Gazprom”, datoria istorică a Republicii Moldova pentru gazele naturale depășește 700 de milioane de dolari. Autoritățile de la Chișinău nu recunosc această sumă, dar acceptă concluziile auditului internațional, care a stabilit că datoria reală ar fi de doar 8,6 milioane de dolari.

Ministerul Finanțelor avertizează că, în condițiile actuale, Moldovagaz este capabilă să achite doar facturile curente, însă nu mai are capacitatea de a acoperi datoriile pe termen lung. Pentru a ieși din această situație, compania ar trebui să își reducă nivelul datoriilor și să își consolideze capitalul propriu.

Totodată, în analiză este remarcat un aspect controversat: modul în care Ministerul Finanțelor interpretează situația datoriei Moldovagaz față de „Gazprom” pare să fie în contradicție cu poziția oficială a Guvernului, care se bazează pe rezultatele auditului internațional și respinge valoarea revendicată de partea rusă.

#faliment #Moldovagaz #finanțe