Șefa Băncii Centrale Europene: Aderarea Croației la zona euro dovedește că moneda unică este în continuare atractivă

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, susţine că faptul că numărul statelor membre ale Uniunii Europene care utilizează moneda unica europeană a ajuns la 20 dovedeşte că euro nu şi-a pierdut atractivitatea, transmite Bloomberg.

„Croaţia a depus eforturi susţinute pentru a deveni cel de-al 20-lea stat membru al zonei euro, care au fost încununate de succes. Felicit poporul croat. Această realizare demonstrează că euro este o monedă atractivă, care aduce stabilitate ţărilor care o adoptă”, a spus Christine Lagarde.

Începând cu 1 ianuarie 2023, bancnotele şi monedele euro au fost puse în circulaţie în Croaţia, iar Hrvatska narodna banka, Banca centrală naţională a Croaţiei, a devenit membră a Eurosistemului. Sistemul băncilor centrale din zona euro cuprinde BCE şi băncile centrale naţionale ale ţărilor a căror monedă este euro. Consiliul guvernatorilor BCE este acum compus din 26 de membri prin includerea guvernatorilor Băncii Naţionale a Croaţiei, Boris Vujcic.

Croaţia a devenit şi primul stat membru al Uniunii Europene care a aderat în aceeaşi zi atât la spaţiul Schengen cât şi la zona euro.

Moneda unică este un simbol al unităţii şi suveranităţii europene. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice. Cehia, Ungaria, Polonia şi Suedia nu par interesate să adere la zona euro.

„Doar şase state membre UE nu sunt membre ale clubului”, excluzând Danemarca, a spus Christine Lagarde, într-un interviu acordat cotidianului croat Jutarnji list. „Dacă au nevoie de mai mult timp, nu este o problemă. Atunci când vor îndeplini criteriile şi vor dori să se alăture, vom fi încântaţi să creştem numărul ţărilor din zona euro”, a spus Lagarde.

Începând cu data de 1 ianuarie 2002, milioane de europeni din 12 ţări şi-au abandonat monedele naţionale, lire, franci, mărci sau drahme, pentru monede şi bancnote în euro. Acestora li s-au alăturat ulterior cetăţenii din alte şapte ţări: Slovenia în 2007, Cipru şi Malta în 2008, Slovacia (2009), Estonia (2011), Letonia (2014), Lituania în 2015, şi acum Croaţia.

#Banca Centrala Europeana #croatia #zona euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Dorin Recean, după vizita de la podul de la Bumbăta, a discutat cu fermierii care protestau pe traseul de la Leova. Agriculturii și-au exprimat nemulțumirea că sunt în prag de faliment și au nevoie de suportul statului, în condițiile în care prețurile mici nu le acoperă cheltuielile.

„Problema e diferența dintre costuri și cheltuieli. Tot suportul pe care l-am putut acorda din buget l-am acordat. Suntem în situația în care apelăm la ajutorul extern, dar asta nu înseamnă că banii vor veni a doua zi. Ministrul Bolea va merge în data de 20 iunie la Bruxelles și va negocia. Dânsul va trebui să demonstreze costurile”, a declarat Recean.

În replică, fermierii s-au arătat nemulțumiți de activitatea ministrului Vladimir Bolea și au declarat că acesta nu face nimic în calitate de ministru.

Drept răspuns premierul Recean a spus: „Fiecare dintre noi obosește câteodată”.

Fermierii au ieșit la protest din data de 7 iunie. Aceștia cer alocarea nu mai târziu de 1 august 2023 a compensațiilor costurilor de producere fermierilor mici și mijlocii în valoarea de cel puțin 3000 de lei per hectar la culturile agricole de primă grupă (grâu, orz, rapiță);

Restricționarea temporară prin decizia CSE a importului grâului, porumbului, rapiței și floarei soarelui în Republica Moldova din Ucraina, în condițiile în care Comisia Europeană va prelungi această restricție pentru țările din Europa de Este după 5 iunie;

Obligarea Portului Giurgiulești în perioada 1 iulie-31 decembrie 2023 să exporte doar producția agricolă de origine moldovenească;

Achitarea până la 1 iulie 2023 a tuturor datoriilor la subvențiile pentru anul 2022;

Modificarea (cu intrare în vigoare până la 10 iunie 2023) legii cu privire la Programul de rambursare a TVA, astfel încât să fie prelungit acest program până la finele anului și extins numărul de beneficiarii și sumele achitate.