Șefa Băncii Centrale Europene: Aderarea Croației la zona euro dovedește că moneda unică este în continuare atractivă

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, susţine că faptul că numărul statelor membre ale Uniunii Europene care utilizează moneda unica europeană a ajuns la 20 dovedeşte că euro nu şi-a pierdut atractivitatea, transmite Bloomberg.

„Croaţia a depus eforturi susţinute pentru a deveni cel de-al 20-lea stat membru al zonei euro, care au fost încununate de succes. Felicit poporul croat. Această realizare demonstrează că euro este o monedă atractivă, care aduce stabilitate ţărilor care o adoptă”, a spus Christine Lagarde.

Începând cu 1 ianuarie 2023, bancnotele şi monedele euro au fost puse în circulaţie în Croaţia, iar Hrvatska narodna banka, Banca centrală naţională a Croaţiei, a devenit membră a Eurosistemului. Sistemul băncilor centrale din zona euro cuprinde BCE şi băncile centrale naţionale ale ţărilor a căror monedă este euro. Consiliul guvernatorilor BCE este acum compus din 26 de membri prin includerea guvernatorilor Băncii Naţionale a Croaţiei, Boris Vujcic.

Croaţia a devenit şi primul stat membru al Uniunii Europene care a aderat în aceeaşi zi atât la spaţiul Schengen cât şi la zona euro.

Moneda unică este un simbol al unităţii şi suveranităţii europene. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice. Cehia, Ungaria, Polonia şi Suedia nu par interesate să adere la zona euro.

„Doar şase state membre UE nu sunt membre ale clubului”, excluzând Danemarca, a spus Christine Lagarde, într-un interviu acordat cotidianului croat Jutarnji list. „Dacă au nevoie de mai mult timp, nu este o problemă. Atunci când vor îndeplini criteriile şi vor dori să se alăture, vom fi încântaţi să creştem numărul ţărilor din zona euro”, a spus Lagarde.

Începând cu data de 1 ianuarie 2002, milioane de europeni din 12 ţări şi-au abandonat monedele naţionale, lire, franci, mărci sau drahme, pentru monede şi bancnote în euro. Acestora li s-au alăturat ulterior cetăţenii din alte şapte ţări: Slovenia în 2007, Cipru şi Malta în 2008, Slovacia (2009), Estonia (2011), Letonia (2014), Lituania în 2015, şi acum Croaţia.

#Banca Centrala Europeana #croatia #zona euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Midad Energy din Arabia Saudită a devenit unul dintre principalii concurenţi la cumpărarea activelor internaţionale ale gigantului petrolier rus Lukoil, profitând de legăturile politice strânse cu Moscova şi Washingtonul, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar, potrivit Agerpres.

Activele internaţionale ale Lukoil, a căror valoare este estimată la 22 de miliarde de dolari şi care includ câmpuri petrolifere, rafinării şi mii de staţii de alimentare din întreaga lume, au atras oferte de la aproximativ o duzină de investitori, inclusiv giganţii petrolieri americani Exxon Mobil şi Chevron şi firma de capital privat Carlyle. Lukoil vrea să-şi vândă operaţiunile din străinatate după ce acestea au fost afectate de sancţiunile americane impuse în octombrie, menite să pună presiune asupra Rusiei, astfel încât Moscova să pună capăt războiului din Ucraina.

Directorul general de la Midad Energy, Abdulelah Al-Aiban, este fratele puternicului consilier saudit pentru securitate naţională, Musaed Al-Aiban, care a participat la discuţiile de pace dintre SUA şi Rusia din Arabia Saudită în februarie. Tatăl lor, Mohamed Al-Aiban, a fost primul şef al serviciilor de informaţii al Arabiei Saudite.

Midad Energy, parte a Midad Holding, o filială a Al Fozan Holding, cu sediul în Al Khobar, are o strategie ambiţioasă de expansiune, o dovadă în acest sens fiind un acord de 5,4 miliarde de dolari convenit cu Algeria în luna octombrie.

Sursele citate de Reuters a dezvăluit că Midad Energy intenţionează să lanseze o ofertă compusă în întregime din numerar pentru activele Lukoil, fondurile urmând să fie păstrate în escrow până la ridicarea sancţiunilor asupra companiei ruse. Acordul ar putea implica companii americane, a adăugat una dintre surse.

Trezoreria SUA a blocat deja alţi doi ofertanţi – traderul Gunvor şi banca americană Xtellus Partners – să cumpere active Lukoil, ceea ce scoate în evidenţă obstacolele geopolitice în calea unei tranzacţii.

Oferta Midad Energy vine în contextul intensificării cooperări economice între SUA şi Arabia Saudită sub preşedintele american Donald Trump, după decenii de legături energetice şi de securitate. Numai în 2025, Riadul şi Washingtonul au semnat acorduri care vizează apărarea, energia şi tehnologia, Arabia Saudită promiţând investiţii de până la 1.000 de miliarde de dolari.