Șefa FMI spune că a muncit de două ori mai mult decât bărbații pentru a avea aceleași oportunități

Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a declarat pentru CNBC că a muncit întotdeauna “de două ori mai mult” pentru a fi egală cu colegii săi bărbați, transmite postul. Georgieva a fost numită director general al FMI în 2019 și este doar a doua femeie care ocupă această funcție.

“Nu vreau ca fiica mea și nepoata mea să fie nevoite să muncească mai mult decât bărbații pentru a fi egale”, a declarat ea pentru Tania Bryer de la CNBC într-un interviu difuzat miercuri.

Deși “valul s-a întors” în ceea ce privește rolurile femeilor, în ultimii ani a existat un “pas înapoi” în ceea ce privește egalitatea de gen, a declarat șefa FMI.

“Pandemia, apoi războiul, apoi criza costului vieții – au afectat pe toată lumea, dar au afectat cel mai mult femeile”, a spus Georgieva.

Problemele care țin femeile pe loc sunt “macro-critice”, a adăugat Georgieva. De exemplu, potrivit datelor Băncii Mondiale, PIB-ul global ar fi cu aproape 20% mai mare dacă s-ar elimina diferențele de gen în materie de ocupare a forței de muncă.

Țările din regiunile Orientului Mijlociu, Africa de Nord și Asia de Sud ar putea vedea PIB-ul lor să crească cu până la 80% dacă femeile ar putea participa pe deplin pe piața muncii, potrivit cercetării.

“Acesta este mesajul puternic și clar pe care îl transmitem de la FMI – aduceți femeile în față de dragul lor, dar și de dragul tuturor!”, a declarat Georgieva.

“Am evaluat acum că ar fi nevoie de 130 de ani, cu viteza actuală, pentru a aduce egalitatea de gen. Nu cred că ne putem permite acest timp. Avem nevoie de o economie vibrantă, de o societate vibrantă. Prin urmare, avem nevoie ca femeile să fie egale cu bărbații, peste tot”, a spus ea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#kristalina #munca #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața muncii din Republica Moldova a înregistrat în 2024 o ușoară contractare, atât în ceea ce privește numărul persoanelor active, cât și al celor ocupate, în timp ce rata șomajului a continuat să scadă, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică.

Forța de muncă (populația activă de 15 ani și peste) a constituit 889,1 mii de persoane, în scădere cu 4,3% față de anul precedent. Populația ocupată a fost de 853,9 mii persoane, cu 3,7% mai puțin decât în 2023. În același timp, rata șomajului a scăzut de la 4,6% la 4,0%. În structura forței de muncă, femeile au reprezentat 51,0%, o pondere ușor superioară celei a bărbaților, iar persoanele din mediul rural au depășit, de asemenea, proporția celor din urban (50,3% față de 49,7%).

Rata de participare la forța de muncă pentru populația de 15 ani și peste a fost de 44,5%, în scădere față de 45,1% în 2023. Această rată a fost mai ridicată în rândul bărbaților (47,7%) decât al femeilor (41,7%), și mai mare în urban (51,2%) decât în rural (39,3%). Pentru grupa de vârstă 20–64 ani, participarea a crescut la 59,1%, față de 58,4% în 2023, cu diferențe importante între sexe (60,9% bărbați și 57,5% femei) și între medii (66,0% urban și 53,5% rural).

La tineri, participarea la forța de muncă rămâne modestă: 32,1% la grupa de vârstă 15–29 ani și 41,9% la cei între 15–34 ani. Rata de participare a persoanelor cu dizabilități a fost de 18,4%, cu diferențe semnificative în funcție de sex și mediu – 25,0% în urban față de doar 15,0% în rural.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a fost de 42,7%, în scădere de la 43,1% în 2023. Și aici se observă o diferență clară între sexe (45,9% bărbați și 40,0% femei), dar și între urban (49,1%) și rural (37,8%). Pentru grupa 20–64 ani, rata de ocupare a crescut la 56,8%, cu valori mai ridicate la bărbați (58,6%) decât la femei (55,1%), și în urban (63,3%) față de rural (51,5%). La tineri (15–29 ani), rata de ocupare a fost de 29,8%, iar pentru persoanele în vârstă de muncă conform legislației, de 55,7%.

Ocupația persoanelor cu dizabilități rămâne extrem de scăzută, cu o rată generală de 17,5%, mai mare la bărbați (18,5%) decât la femei (16,2%) și semnificativ mai ridicată în urban (23,2%) comparativ cu ruralul (14,6%).

Distribuția populației ocupate pe ramuri economice arată o scădere a ponderii muncii în agricultură, de la 20,9% în 2023 la 18,1% în 2024. În industrie lucrează 13,4%, iar în construcții 7,5%. Serviciile au atras cea mai mare parte a forței de muncă – 61,0%, în creștere față de anul precedent. Pe regiuni, municipiul Chișinău concentrează 32,5% din totalul ocupării, urmat de nord (28,8%), centru (23,8%) și sud (14,8%).

În ceea ce privește forma de proprietate, 31,0% din persoanele ocupate lucrează în sectorul public, iar 69,0% în sectorul privat sau în alte forme. Salariații reprezintă 81,1% din totalul populației ocupate, fiind urmați de lucrătorii pe cont propriu (14,6%) și lucrătorii familiali neremunerați (4,1%). Dintre salariați, 88,7% au contracte pe durată nedeterminată.

Munca nedeclarată persistă, dar este în scădere. În rândul salariaților, 5,8% lucrează în baza unor înțelegeri verbale, fără contract individual, față de 7,1% în 2023. Fenomenul este mai des întâlnit la bărbați (7,6%) decât la femei (4,2%), și predomină în agricultură (56,3%), construcții (17,9%) și comerț (6,4%).

În sectorul informal activează 14,8% din totalul persoanelor ocupate, în scădere față de 16,2% în anul precedent. În agricultură, ocuparea informală este de 64,4%, iar în sectorul neagricol – 10,9%, cu un vârf de 63,3% în construcții. Din totalul persoanelor ocupate informal, aproape un sfert sunt salariați.

Salariul „în plic” continuă să existe: 6,0% dintre salariați au lucrat informal și au fost remunerați astfel. Cele mai mari ponderi sunt în agricultură (56,2%), construcții (18,3%) și comerț (6,5%).

Subocuparea afectează 23,4 mii de persoane, adică 2,7% din totalul celor ocupați, în scădere față de 3,3% în 2023. În același timp, 11,9% din populația ocupată își doresc să-și schimbe locul de muncă, principalele motive fiind veniturile nesatisfăcătoare.

Numărul șomerilor, conform definiției Biroului Internațional al Muncii, este estimat la 35,2 mii persoane, în scădere față de 42,6 mii în anul precedent. Ponderea șomerilor este mai mare în rândul femeilor (52,8%) și în mediul urban (51,7%). Rata șomajului la nivel național este de 4,0%, mai scăzută la bărbați (3,8%) și în rural (3,8%), comparativ cu femeile și mediul urban (ambele 4,1%).