Șefa FMI spune că a muncit de două ori mai mult decât bărbații pentru a avea aceleași oportunități

Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a declarat pentru CNBC că a muncit întotdeauna “de două ori mai mult” pentru a fi egală cu colegii săi bărbați, transmite postul. Georgieva a fost numită director general al FMI în 2019 și este doar a doua femeie care ocupă această funcție.

“Nu vreau ca fiica mea și nepoata mea să fie nevoite să muncească mai mult decât bărbații pentru a fi egale”, a declarat ea pentru Tania Bryer de la CNBC într-un interviu difuzat miercuri.

Deși “valul s-a întors” în ceea ce privește rolurile femeilor, în ultimii ani a existat un “pas înapoi” în ceea ce privește egalitatea de gen, a declarat șefa FMI.

“Pandemia, apoi războiul, apoi criza costului vieții – au afectat pe toată lumea, dar au afectat cel mai mult femeile”, a spus Georgieva.

Problemele care țin femeile pe loc sunt “macro-critice”, a adăugat Georgieva. De exemplu, potrivit datelor Băncii Mondiale, PIB-ul global ar fi cu aproape 20% mai mare dacă s-ar elimina diferențele de gen în materie de ocupare a forței de muncă.

Țările din regiunile Orientului Mijlociu, Africa de Nord și Asia de Sud ar putea vedea PIB-ul lor să crească cu până la 80% dacă femeile ar putea participa pe deplin pe piața muncii, potrivit cercetării.

“Acesta este mesajul puternic și clar pe care îl transmitem de la FMI – aduceți femeile în față de dragul lor, dar și de dragul tuturor!”, a declarat Georgieva.

“Am evaluat acum că ar fi nevoie de 130 de ani, cu viteza actuală, pentru a aduce egalitatea de gen. Nu cred că ne putem permite acest timp. Avem nevoie de o economie vibrantă, de o societate vibrantă. Prin urmare, avem nevoie ca femeile să fie egale cu bărbații, peste tot”, a spus ea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#kristalina #munca #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de ulei de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o revenire în perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, după un sezon anterior marcat de un colaps aproape total al activității de procesare. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, în intervalul analizat au fost exportate 65.777 de tone de ulei, de peste opt ori mai mult decât în perioada similară a sezonului precedent, când livrările externe s-au limitat la aproximativ 8.000 de tone.

Chiar și în aceste condiții, nivelul actual al exporturilor nu poate fi considerat unul normal de funcționare al industriei. Volumul rămâne de peste două ori mai mic față de perioada iulie 2023 – ianuarie 2024, când Republica Moldova a exportat 138.700 de tone de ulei de floarea-soarelui. Astfel, sectorul de procesare nu a recuperat integral pierderile și capacitățile de producție din anii anteriori, în pofida ameliorării condițiilor de piață.

Un element-cheie al sezonului curent îl reprezintă însă nivelul de preț. Prețul mediu de export s-a situat la circa 22,2 lei per kilogram, un nivel care permite procesatorilor să acopere costurile ridicate ale materiei prime și ale finanțării. Acesta este mai mare față de sezonul precedent și net superior celui din 2023–2024, când prețul mediu coborâse până la 14,7 lei per kilogram. Majorarea a fost determinată atât de scumpirea semințelor de floarea-soarelui, cât și de o cerere mai activă pentru ulei în regiune.

Creșterea prețurilor s-a reflectat rapid în valoarea exporturilor. În perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, încasările au ajuns la 1 miliard 462 milioane de lei, de peste nouă ori mai mult decât în sezonul precedent, când valoarea exporturilor a fost de doar 154 milioane de lei. Prin comparație, în sezonul 2023–2024, deși volumul exportat a fost de peste două ori mai mare decât în prezent, veniturile totale au constituit 2 miliarde 34 milioane de lei, cu doar circa 28% mai mult decât în sezonul actual, evidențiind impactul major al prețurilor scăzute de atunci.

În luna ianuarie 2026, Republica Moldova a exportat 12.642 de tone de ulei de floarea-soarelui, la un preț mediu de 22,70 lei per kilogram. Deși ușor mai mic decât în decembrie 2025, când media a fost de 23,1 lei/kg, acest nivel rămâne vizibil peste cel din ianuarie 2025, când uleiul se exporta la 20,20 lei/kg.

În clasamentul exportatorilor, liderul sezonului este FLOAREA SOARELUI SA, cu 30.057 de tone exportate, urmat de GLOBAL FARMING INTERNATIONAL, cu 20.629 de tone. Podiumul este completat de DANUBE OIL COMPANY SRL, cu 8.319 tone, iar pozițiile următoare sunt ocupate de GT OSADCIUC VICTOR și VI OIL AGRO SRL.

Geografia exporturilor indică o schimbare structurală majoră: 99% din uleiul de floarea-soarelui moldovenesc a fost livrat către statele Uniunii Europene, în contrast cu anii anteriori, când piețele dominante erau Orientul Mijlociu și Africa. Principala destinație este Italia, cu peste 22.000 de tone importate, urmată de Franța și România, iar Olanda se remarcă atât prin volume, cât și prin nivelurile ridicate de preț.

Potrivit analizei, orientarea aproape integrală către piața Uniunii Europene reprezintă un semnal solid pentru industria moldovenească, confirmând că uleiul de floarea-soarelui produs în Republica Moldova corespunde standardelor înalte de calitate, siguranță alimentară și trasabilitate impuse de una dintre cele mai exigente piețe din lume.