Șefa FMI spune că a muncit de două ori mai mult decât bărbații pentru a avea aceleași oportunități

Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a declarat pentru CNBC că a muncit întotdeauna “de două ori mai mult” pentru a fi egală cu colegii săi bărbați, transmite postul. Georgieva a fost numită director general al FMI în 2019 și este doar a doua femeie care ocupă această funcție.

“Nu vreau ca fiica mea și nepoata mea să fie nevoite să muncească mai mult decât bărbații pentru a fi egale”, a declarat ea pentru Tania Bryer de la CNBC într-un interviu difuzat miercuri.

Deși “valul s-a întors” în ceea ce privește rolurile femeilor, în ultimii ani a existat un “pas înapoi” în ceea ce privește egalitatea de gen, a declarat șefa FMI.

“Pandemia, apoi războiul, apoi criza costului vieții – au afectat pe toată lumea, dar au afectat cel mai mult femeile”, a spus Georgieva.

Problemele care țin femeile pe loc sunt “macro-critice”, a adăugat Georgieva. De exemplu, potrivit datelor Băncii Mondiale, PIB-ul global ar fi cu aproape 20% mai mare dacă s-ar elimina diferențele de gen în materie de ocupare a forței de muncă.

Țările din regiunile Orientului Mijlociu, Africa de Nord și Asia de Sud ar putea vedea PIB-ul lor să crească cu până la 80% dacă femeile ar putea participa pe deplin pe piața muncii, potrivit cercetării.

“Acesta este mesajul puternic și clar pe care îl transmitem de la FMI – aduceți femeile în față de dragul lor, dar și de dragul tuturor!”, a declarat Georgieva.

“Am evaluat acum că ar fi nevoie de 130 de ani, cu viteza actuală, pentru a aduce egalitatea de gen. Nu cred că ne putem permite acest timp. Avem nevoie de o economie vibrantă, de o societate vibrantă. Prin urmare, avem nevoie ca femeile să fie egale cu bărbații, peste tot”, a spus ea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#kristalina #munca #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.