Șefii celor mai mari companii britanice câștigă de 86 de ori mai mult decât salariul mediu. Cine a obținut cel mai mult

19 Aug. 2021, 09:23
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
19 Aug. 2021, 09:23 // Au Bani //  MD Bani

Șefii celor mai mari companii britanice au câștigat de 86 de ori salariul mediu cu normă întreagă anul trecut.

Salariul mediu a unui director executiv al unei firme britanice a fost de 2,69 milioane de lire sterline în 2020, potrivit High Pay Center. Aceasta a scăzut cu 17% față de 3,25 milioane de lire sterline în 2019, înainte de pandemie, transmite BBC.

Top cinci șefi britanici cu cele mai mari câștiguri

Pascal Soriot, directorul general al gigantului farmaceutic AstraZeneca, a fost directorul cu cel mai mare câștig, anul trecut câștigând 15,45 milioane de lire sterline.

El a fost considerabil în fața lui Brian Cassin de la agenția de referință de credit Experian, care a câștigat 10,3 milioane de lire sterline, conform cifrelor grupului de reflecție.

Pe locul trei s-a aflat Albert Manifold al companiei de materiale de construcție CRH, care a primit 9,92 milioane de lire sterline.

Laxman Narasimhan, de la firma de bunuri de larg consum Reckitt Benckiser, a fost al patrulea cu 9,24 milioane de lire sterline, în timp ce al cincilea șef cel mai bine plătit în 2020 a fost Rob Perrins de la constructorul de case Berkeley, care a câștigat 8,03 milioane de lire sterline.

30 Oct. 2026, 11:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Oct. 2026, 11:13 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Construcția centurii Chișinăului avansează spre o nouă etapă, după ce autoritățile au finalizat studiul de fezabilitate pentru sectorul al doilea, cu o lungime de aproximativ 8,8 kilometri. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a anunțat, în cadrul emisiunii de la Vocea Basarabiei, că finanțarea este asigurată, iar următorul pas este lansarea licitației pentru selectarea companiei care va executa lucrările.

„Noi am primit studiul de fezabilitate, are loc pregătirea caietelor pentru licitație, resurse financiare sunt. A trecut toată partea birocratică, urmează ca AND să finalizeze caietele de sarcini și vom deschide licitația”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Bolea, sectorul al doilea al centurii va începe de la nodul rutier din direcția Ialoveni–Leușeni, în zona unde se termină porțiunea de drum cu patru benzi, și se va întinde pe aproximativ 8,8 kilometri până în zona Sculeni.

Acest tronson urmează să completeze sectorul întâi al centurii, care face legătura dintre Ialoveni și nodul rutier menționat.

Ministrul a precizat că autoritățile pregătesc în paralel și sectorul al treilea al centurii, care ar urma să facă legătura dintre zona Sculeni și podul de la Cricova. În perioada următoare este așteptată prezentarea studiului de fezabilitate, document care va permite estimarea costurilor necesare pentru construcție.

„Încercăm în 2027 să identificăm resurse financiare și să scoatem și sectorul trei în proces de construcție”, a declarat Vladimir Bolea.

Oficialul avertizează însă că realizarea lucrărilor va provoca dificultăți serioase în trafic, inclusiv pentru șoferii care utilizează zilnic drumurile din apropierea Capitalei.

Pentru a limita perioada restricțiilor și a accelera execuția, autoritățile intenționează să împartă sectorul al doilea în mai multe segmente de construcție.

„Noi înțelegem că vom bloca, adică construcția centurii în sine va aduce foarte multe inconveniențe și incomodități. Din acest considerent, noi chiar acești opt kilometri îi împărțim în mai multe segmente, ca să fie mai rapidă construcția”, a explicat ministrul.

Bolea a recunoscut că șantierul va afecta circulația rutieră, însă a subliniat că obiectivul este executarea lucrărilor într-un termen cât mai scurt și cu perturbări cât mai reduse.

Întrebat dacă municipiul Chișinău ar putea avea o centură completă în următorii câțiva ani, ministrul a evitat să ofere un termen concret.

Potrivit acestuia, durata realizării sectoarelor doi și trei va depinde de momentul semnării contractelor de construcție. Totodată, finalizarea acestor două tronsoane nu va însemna închiderea întregului inel rutier din jurul Capitalei.

„Nu în finalitate, pentru că mai există sectoarele patru, cinci și șase. Trebuie, într-un final, să se închidă. Celelalte, patru, cinci și șase, sunt în fază de proiectare”, a precizat Vladimir Bolea.