Șeful de la Termoelectrica anunță când se va reduce tariful la căldură

Reducerea tarifului la căldură în Capitală este posibilă doar teoretic, totul depinde dacă se va ieftini gazul, a declarat directorul interimar al Termoelectrica, Iurie Razlovan, care a spus că deocamdată nu a făcut un calcul cu cât ar trebui să se reducă tariful.

„ANRE ca organ de reglementare are tot dreptul să facă acest și fără cererea noastră. Ei pot interveni în orice moment. Dacă gazul s-a ieftinit ei sunt obligați să ia act și să intervină la revizuirea tarifului. Dacă acest lucru nu se va întâmpla noi vom interveni cu o cerere. Este important prețul gazului în condițiile în care are o pondere de 80% din tarif”, a punctat Razlovan.

El a precizat că Termoelectrica este gata de începerea sezonului de încălzire și a menționat că: „La sursa unu a fost pus în funcțiune blocul unu și sarcina de la sursa doi a fost transferată la blocul unu. Blocul trei este în rezervă și pe măsura creșterii sarcinii termice va fi reconectat. Blocul 2 este în reparații și el va fi în rezervă pentru asigurarea cu energie termică și electrică”.

Ultima data tariful la căldură s-a redus la sfârșitul lunii iunie. Pentru consumatorii Termoelectrica căldura s-a ieftinit la 3267 de lei, cu 310 lei/Gcal (sau 9%) în raport cu tariful precedent, iar pentru cei de la CET Nord la 3 561 lei/Gcal, ceea ce reprezintă o diminuare a tarifului cu 344 lei/Gcal (sau 9%) în raport cu tariful precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarig #razlovan #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.