Sergiu Tofilat: O parte din banii obținuți din schema cu energie din 2008 au ajuns la Vlad Plahotniuc

Expertul în energetică, Sergiu Tofilat a susținut în cadrul unei conferințe de presă la IPN că jumătate din prejudiciul provocat cetățenilor Republicii Moldova prin schema cu importul energiei electrice din Ucraina, în 2008, a ajuns la o companie offshore a fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc.

Potrivit lui Sergiu Tofilat, acum două luni, la Președinție au parvenit informații de la Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, potrivit căreia, jumătate din banii câștigați de Energopartner (companie intermediar) au ajuns la un offshore care aparține fostului lider democrat – Borg Trades Corporation. Potrivit expertului, a fost și un transfer direct de la Energopartner către Borg Trades Corporation, din care a fost procurat un ceas elvețian de 50 de mii de dolari.

„Având toate aceste materiale, Procuratura a înțeles că nu va putea mușamaliza cauza și, în mai anul acesta, procurorul general a dispus reluarea urmăririi penale. De fapt, a dispus deschiderea unu dosar penal”, a declarat Sergiu Tofilat. În opinia sa, faptele cunoscute până în prezent sunt suficiente pentru tragerea la răspundere a persoanelor vinovate.

De asemenea, Sergiu Tofilat menționează că Igor Dodon, la acea vreme ministru al economiei, a recunoscut public în cadrul unei emisiuni TV că este implicat în schemă. El spune că a aflat despre schemă datorită unei investigații jurnalistice realizate încă în 2008. Alături de colegii săi, a adunat material probatoriu și a depus o plângere la Procuratură.

Potrivit expertului în energetică, până în aprilie 2008, Moldova cumpăra energie electrică din Ucraina de la furnizor, fără intermediar, de la Ukrinterenergo, la un preț de 40 de dolari per MWh. În aprilie 2008, Guvernul Republicii Moldova a trimis o delegație care să negocieze un nou contract de import al energiei. Conducătorul acestei delegații era Igor Dodon, pe atunci ministru al economiei, Marc Rîmiș, administrator la Moldelectrica, și Alexandru Gusev, director la Energocom. Anume Alexandru Gusev a semnat contractual după ce Igor Dodon a încheiat negocierile.

Începând cu luna mai, Moldova avea deja două contracte de procurare a energiei din Ucraina. O parte din energie se cumpăra la direct de la Ukrinterenergo cu 40 de dolari per MWh, iar o altă parte din energie se procura printr-un intermediar – Energopartne, la preț de 53 de dolari. Pentru perioada mai-decembrie 2008, Energopartner a câștigat pe seama cetățenilor moldoveni 14,5 milioane de dolari.

Pe 31 octombrie 2017, a fost depusă o plângere la Procuratură, fiind pornit un proces penal, dar care a fost clasat, la scurt timp, fără ca petiționarii să fie informați. Sergiu Tofilat spune că a aflat despre clasarea dosarului abia anul trecut. Clasarea dosarului a fost contestată, dar a fost refuzată, după care petiționarii s-au adresat în judecată împotriva PCCOCS. A fost obținut câștig de cauză, ceea ce i-a obligat pe procurori să deschidă dosar penal.

La rândul său, expertul Tudor Șoitu a declarat că el și colegii lui sunt gata să ofere consultanță procurorilor pe acest caz. El spune că experții vor urmări pas cu pas care vor fi acțiunile procuraturii și a amintit că toți în fața legii sunt egali.

#dosar #2008 #vlad plahotniuc #Sergiu Tofilat #Energie electrică

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.