Sfârşitul erei banilor ieftini împinge falimentele din SUA la cel mai ridicat nivel din 2010

Companiile americane resimt din plin impactul dobânzilor ridicate şi inflaţiei persistente, numărul celor care solicită protecţie împotriva falimentului fiind în creştere puternică odată cu sfârşitul erei banilor ieftini, scrie Reuters.

Numărul companiilor americane care au falimentat până acum în 2023 este mai ridicat decât cel din primele patru luni ale oricărui an din 2010, indică datele S&P Global Market Intelligence. Acesta a consemnat mai mult de o dublare la 236 faţă de anul trecut.

Companiile din sectorul produselor de larg consum neesenţiale au înregistrat cel mai mare număr de falimente din rândul tuturor sectoarelor în 2023.

În UE, numărul de declaraţii de faliment în rândul companiilor a crescut considerabil în trimestrul patru al anului trecut, cu 26,8% faţă de trimestrul anterior, atingând cel mai ridicat nivel de la începutul colectării datelor în 2015. Numărul falimentelor a crescut în toate cele patru trimestre ale anului trecut.
Turbulenţele recente din sectorul bancar vor duce la noi falimente în rândul companiilor în acest an, anticipează Allianz Trade, potrivit Market Screener.

La nivelul zonei euro, insolvenţele sunt aşteptate să înregistreze o creştere de 23% comparativ cu nivelurile prepandemice.
Pentru Germania, asigurătorul se aşteaptă la o creştere de o cincime, 22%, faţă de anul trecut, la 17.800 de cazuri. „Din cauza politicilor şi mai restrictive de creditare ale băncilor, un număr în creştere de companii vor întâmpina probabil dificultăţi“.
Anterior, procentul insolvenţelor era estimat la 15% pentru Germania.

„Cu dobânzile aflate în creştere semnificativă, companiile slab finanţare riscă să se confrunte cu probleme“, avertizează Milo Bogaerts, de la Allianz Trade.

Potrivit datelor oficiale, numărul falimentelor din Germania au crescut anul trecut pentru prima dată de la criza financiară din 2009. Energia extrem de scumpă, inflaţia ridicată şi reticenţa consumatorilor au împins mai multe companii în faliment.

În Franţa, a doua mare economie a Europei, aproximativ 42.500 de companii s-au închis, reprezentând o creştere de aproape 50% faţă de 2021, notează Euractiv.

Iar numărul insolvenţelor va continua să crească în 2023, compania de consultanţă Altares estimând 55.000 de falimente în acest an.

Potrivit unui raport Coface, numărul de falimente şi insolvenţe declarate în 2022 a crescut cu până la 30% în Polonia, iar în 2023 situaţia ar putea fi şi mai sumbră.
„Din păcate, 2023 apare în culori sumbre din punct de vedere al problemelor legate de rambursarea datoriilor. Vor fi mai mulţi datornici, numărul falimentelor va creşte“, arată Adam Lacki, CEO al Biroului de Informaţii Economice.

Şi în Ungaria oficialii se aşteaptă la un an 2023 dificil pentru companii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#faliment #bani #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”