Sfârşitul unei ere: Tim Cook, „moştenitorul” Apple după Steve Jobs, se gândeşte deja să predea cheile imperiului

Tim Cook, şeful Apple după Steve Jobs, se gândeşte deja la viitor şi la cine ar putea să conducă după retragerea sa. Sub conducerea sa, Apple a ajuns la o capitalizare de piaţă de 3.000 de miliarde de dolari, iar până în 2025, ar putea ajunge la 4.000 de miliarde, scrie Business Insider.

În ciuda rezultatelor extraordinare, Tim Cook nu se va afla la cârmă pentru totdeauna, de aceea CEO-ul în vârstă de 63 de ani face planuri pentru predarea ştafetei. Într-un podcast cu celebra cântereaţă albaneză Dua Lipa, Cook a spus că speră ca succesorul să „vină din interiorul Apple”.

Deşi Cook mai are de stat încă trei ani la conducerea companiei, pariurile privind următorul CEO deja au început.

Primul candidat la tron este John Williams. Potrivit Bloomberg, Williams a fost considerat în general drept succesorul logic al lui Cook încă din 2019, când a preluat studioul de design al Apple după plecarea directorului de design Jony Ive în 2019.

Williams a supravegheat dezvoltarea Apple Watch şi acum gestionează operaţiunile Apple la nivel mondial. Executivul a anunţat recent că firma renunţă la un proiect de un deceniu de a fabrica o maşină electrică Apple.

Cu toate acestea, există voci în companie care spun că Williams, în vârstă de 61 de ani, s-ar putea să nu fie un lider pe termen lung din cauza vârstei.

Un alt potential CEO al Apple ar putea fi John Ternus, cu o carieră de peste 20 de ani în companie, care este favorit pentru poziţie şi care conduce divizia de Hardware Engineering.

„Are o mulţime de abilităţi de management la fel ca şi Tim Cook.”.a scris într-un e-mail o persoană familiarizată cu problema conducerii.

Cu toate acestea, vârsta pare a fi o problemă şi pentru Ternus, fiind considerat la 49 de ani prea tânăr pentru conducere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tim cook #imperiu #Apple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.