Sfidare totală a lui Putin: Embargoul rușilor n-a pus în genunchi producția merelor. Cum s-a pregătit Chișinăul

În ciuda temerilor cu privire la impactul devastator al embargoului rus și a blocajului din Marea Roșie asupra exporturilor de mere din Moldova, piața surprinde cu o reziliență semnificativă. Potrivit informațiilor furnizate de EastFruit, prețurile la merele de înaltă calitate din Moldova au înregistrat o creștere semnificativă, contrar așteptărilor inițiale.

În a doua jumătate a lunii decembrie 2023, prețurile la soiuri precum Gala, Granny Smith, Fuji și Golden, destinate exportului, au înregistrat o creștere cuprinsă între 10% și 13%. Cea mai notabilă creștere s-a înregistrat în cazul merelor de cea mai bună calitate. Ca urmare, prețul mediu cu ridicata pentru merele din Moldova atinge acum cel mai înalt nivel din ultimii trei ani, reflectând o cerere solidă pe piețele externe.

Această creștere a prețurilor este atribuită în principal intensificării exporturilor de mere către România. Se estimează că, până la finalul lui decembrie 2023, exporturile vor depăși semnificativ volumul modest din toamnă, însă vor rămâne sub nivelul ultimelor două sezoane în aceeași perioadă.

Comparativ cu decembrie 2022 și 2021, Moldova a exportat între 10 și 21 de mii de tone de mere proaspete. Proiecțiile sugerează că exporturile de mere moldovenești la sfârșitul lunii decembrie 2023 vor atinge partea inferioară a acestui interval. Cu toate acestea, prețurile de export mai ridicate vor contribui la menținerea veniturilor la nivele semnificativ îmbunătățite față de perioada anilor 2021-2022, datorită îmbunătățirii calității merelor exportate din Moldova.

Într-un act de rezistență, încercarea Rusiei de a afecta industria exporturilor de produse proaspete din Moldova s-a dovedit a fi ineficientă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#export. embargou #mere #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.