Sirețeanu, la Reinvent Moldova: Pentru dezvoltarea finanțelor publice trebuie să devenim contribuabili conștienți

Finanțele publice sunt vizibile în oricare dintre sectoarele și domeniile de activitate din jurul nostru. În cadrul inițiativei continue de a promova dezvoltarea și inovația în Republica Moldova, emisiunea „Reinvent Moldova”, moderată de Otilia Cotruța, abordează în această săptămână un subiect crucial pentru mediul de afaceri și societate în ansamblu: importanța conștiinței fiscale și a integrității contribuabililor.

Invitata ediției de marți, 13 februarie curent, este Veronica Sirețeanu, fostă ministră a Finanțelor, cu o experiență remarcabilă în domeniul finanțelor publice, manager de proiecte EDUFIN. Ex-ministra oferă perspective valoroase asupra modului în care responsabilitatea fiscală individuală și colectivă contribuie la consolidarea infrastructurii economice și la creșterea durabilă a țării.

Discuția subliniază necesitatea unei abordări pro-active și transparente în îndeplinirea obligațiilor fiscale, evidențiind legătura directă între conformitatea fiscală și capacitatea de a finanța servicii publice esențiale. Subiectele abordate în cadrul emisiunii de marți includ strategii pentru îmbunătățirea conformării fiscale în rândul populației, măsuri de încurajare a conformării fiscale și rolul oamenilor în optimizarea colectării și administrării veniturilor publice.

Această ediție își propune să stimuleze un dialog constructiv în rândul contribuabililor – persoane fizice și afaceri, a profesioniștilor din domeniul financiar și publicului larg, subliniind importanța unui angajament comun pentru sustenabilitatea financiară și dezvoltarea economică a Moldovei.

Emisiunea va fi difuzată în reluare miercuri, ora 19:00, și duminică la 15:00.

#Reinvent Moldova #fost ministru #finante publice #emisiune

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.