Slusari acuză: Jocuri politice murdare în numirea directorului Energocom

Memebrul Consiliului de Administrație Energocom, Alexandru Slusari, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la tergiversarea procesului de numire a unui nou director la SA Energocom. El a acuzat Agenția Proprietății Publice (APP) că încearcă să-și depășească atribuțiile, preluând competențele exclusive ale Consiliului întreprinderii. Ba mai mult, la mijloc ar fo jocuri politice.

„Mă tem că la mijloc sunt jocuri politice, lucru pe care l-am evitat până acum în activitatea Consiliului. Am funcționat transparent, cu multe comunicate de presă”, a declarat Slusari.

În plus, acesta a insistat asupra necesității publicării numelor tuturor companiilor de la care Energocom a achiziționat gaze naturale în vara și toamna anului 2024, precum și prețurile acestora, după finalizarea achizițiilor pentru sezonul rece. „Este nevoie să dezmințim falsurile promovate de grupările politico-criminale, care susțin că gazul rusesc este achiziționat de la intermediari la prețuri triple.”

Slusari a recunoscut că există loc de îmbunătățiri în activitatea Energocom, însă a subliniat că, după plecarea lui Andrei Spânu din domeniul energetic, compania nu mai cumpără gaz în exces la prețuri mari și organizează licitațiile în mod transparent. „Prețurile la care Energocom cumpără gazul sunt deseori mai mici decât formula stabilită în contractul cu Gazprom.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energocom #Director #Slusari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa din punct de vedere energetic, importând aproape integral cărbunele, gazele naturale și produsele petroliere, potrivit unui recent Raport de Țară privind Clima și Dezvoltarea, publicat de Banca Mondială. În plus, economia țării este intens poluantă, cu emisii de gaze cu efect de seră (GES) la 1.000 de dolari din PIB de șase ori mai mari decât media Uniunii Europene. Această realitate expune Moldova la riscuri economice semnificative, inclusiv la viitoarele tarife comerciale legate de carbon ale UE, care vor intra în vigoare în 2026.

Economia Moldovei, puternic dependentă de agricultură, este afectată de secetă și alte șocuri naturale, contribuind la creșterea economică slabă, volatilă și la sărăcia rurală accentuată. Schimbările climatice au amplificat frecvența și severitatea secetelor și inundațiilor, în timp ce poluarea aerului provoacă până la 3.000 de decese premature anual. Costurile economice ale acestor probleme sunt estimate la 164 de milioane de dolari pe an, echivalentul a 1,3% din PIB-ul țării în 2021.

Potrivit raportului, tranziția către o economie verde ar putea revitaliza și moderniza Moldova. Printre beneficiile enumerate se numără: crearea de locuri de muncă mai bine plătite, reducerea poluării aerului și a deceselor premature și îmbunătățirea securității energetice și a sănătății populației.

Raportul subliniază necesitatea unor politici centrate pe oameni, care să protejeze populația vulnerabilă, să consolideze protecția socială și să îmbunătățească accesul la infrastructură și servicii publice rezistente la schimbările climatice. În plus, este esențială pregătirea forței de muncă pentru tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon.

În contextul provocărilor actuale și al riscurilor viitoare, raportul Băncii Mondiale se arată că în următorii 30 de ani, Moldova va avea nevoie de aproximativ 31 de miliarde de dolari pentru a îndeplini obiectivele planului de acțiune guvernamental și de 8 miliarde de dolari suplimentari pentru a atinge emisiile nete zero. Aproximativ două treimi din nevoile de investiții vor trebui să provină din sectorul privat, în special în sectoarele energiei, industriei și agriculturii.