Slusari vine cu noi acuzații către Uzina Metalurgică din Rîbnița: A recurs direct la contrabandă

Fostul deputat al Platformei DA „nu se lasă cu una cu două” de cei care încearcă „să prostească” cetățenii și vine cu noi dezvăluiri despre transportul de deșeuri metalice la Uzina Metalurgică din regiunea transnistreană, deși acest lucru este interzis, pentru că nu au autorizație de mediu, scrie Realitatea.md.

Potrivit lui Slusari, compania care se ocupă de transportarea acestor deșeuri metalice, care aparține unui fost deputat democrat ar face în continuare jocuri murdare, chiar cu implicarea unor funcționari din cadrul Ministerului Mediului și continuă să transporte deșeuri metalice, deși nu au autorizație de mediu.

„După ce în ultima clipă a fost blocată eliberarea nejustificată a autorizației de mediu, vedem că uzina metalurgică din Rîbnița a recurs direct la contrabanda. Îmi pare că acest lucru se produce cu concursul autorităților noastre. Mai multe camioane ale BPM cu deșeuri metalice, care în ultimul moment au fost trase pe dreapta în Rezina de către serviciile speciale. Pe documente oficiale este transportată fontă (чугун) din Serbia. Dar cu ochiul liber se vede ce se află în aceste camioane. Sunt deșeuri de cea mai proastă calitate, care legal nu pot fi livrate la uzina”, scrie Slusari pe o rețea de socializare.

Fostul deputat afirmă că se face acum presiune enormă din zona Rîbniței ca Ministerul Mediului „să spună pe negru alb și să confirme că a fost importată fontă”.

„Serviciul vamal s-a spălat pe mâini și așteaptă verdictul acestui Minister, care nu știu de ce se află în relațiile nespus de calde cu uzina metalurgică. Am înțeles că nu este prima dată când se cere legalizarea contrabandei. Aștept intervenția imediată a Guvernului. Prea departe au mers deja mai mulți demnitari din Ministerul Mediului”, conchide Slusari.

Amintim că, scandalul legat de Uzina Metalurgică din Rîbnița a început după ce Uniunea Europeană a interzis prelungirea autorizației de import a deșeurilor metalice în Moldova (regiunea transnistreană). Drept urma, Ministerul Mediului nu a autorizat importul de astfel de metale uzate, fapt pentru care uzina a intrat în incapacitate de a face rost de materie primă. Drept urma, reprezentanții companiei din regiunea separatistă a recurs la metode ilegale de „import a deșeurilor metalice”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#metal uzat #uzina metalurgica #contrabanda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.