Slusari vine cu noi acuzații către Uzina Metalurgică din Rîbnița: A recurs direct la contrabandă

Fostul deputat al Platformei DA „nu se lasă cu una cu două” de cei care încearcă „să prostească” cetățenii și vine cu noi dezvăluiri despre transportul de deșeuri metalice la Uzina Metalurgică din regiunea transnistreană, deși acest lucru este interzis, pentru că nu au autorizație de mediu, scrie Realitatea.md.

Potrivit lui Slusari, compania care se ocupă de transportarea acestor deșeuri metalice, care aparține unui fost deputat democrat ar face în continuare jocuri murdare, chiar cu implicarea unor funcționari din cadrul Ministerului Mediului și continuă să transporte deșeuri metalice, deși nu au autorizație de mediu.

„După ce în ultima clipă a fost blocată eliberarea nejustificată a autorizației de mediu, vedem că uzina metalurgică din Rîbnița a recurs direct la contrabanda. Îmi pare că acest lucru se produce cu concursul autorităților noastre. Mai multe camioane ale BPM cu deșeuri metalice, care în ultimul moment au fost trase pe dreapta în Rezina de către serviciile speciale. Pe documente oficiale este transportată fontă (чугун) din Serbia. Dar cu ochiul liber se vede ce se află în aceste camioane. Sunt deșeuri de cea mai proastă calitate, care legal nu pot fi livrate la uzina”, scrie Slusari pe o rețea de socializare.

Fostul deputat afirmă că se face acum presiune enormă din zona Rîbniței ca Ministerul Mediului „să spună pe negru alb și să confirme că a fost importată fontă”.

„Serviciul vamal s-a spălat pe mâini și așteaptă verdictul acestui Minister, care nu știu de ce se află în relațiile nespus de calde cu uzina metalurgică. Am înțeles că nu este prima dată când se cere legalizarea contrabandei. Aștept intervenția imediată a Guvernului. Prea departe au mers deja mai mulți demnitari din Ministerul Mediului”, conchide Slusari.

Amintim că, scandalul legat de Uzina Metalurgică din Rîbnița a început după ce Uniunea Europeană a interzis prelungirea autorizației de import a deșeurilor metalice în Moldova (regiunea transnistreană). Drept urma, Ministerul Mediului nu a autorizat importul de astfel de metale uzate, fapt pentru care uzina a intrat în incapacitate de a face rost de materie primă. Drept urma, reprezentanții companiei din regiunea separatistă a recurs la metode ilegale de „import a deșeurilor metalice”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#metal uzat #uzina metalurgica #contrabanda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.