Socialiștii au sărit la gâtul Nataliei Gavrilița. Prim-ministra: Nu ați făcut nimic pentru securitatea energetică

Atâta timp cât vorbim de încheiere contractelor în fiecare lună nu putem vorbi de securitate energetică. Asta în condițiile în care există incertitudine pe piața din Ucraina și cumpărăm și de la Cuciurgan, a declarat prim-ministra Natalia Gavrilița în cadrul ședinței Parlamentului.

Potrivit ei, negocierile continuă în fiecare lună și cu ucrainenii și cu Cuciurganul, însă nu există disponibilitatea de a semna un contact pe termen lung.

Deputata blocului BCS, Inga Sibova s-a arătat nemulțumită de că guvernul face foarte puține lucruri pentru asigurarea securității energetice. În replică, prim-ministra Natalia Gavrilița i-a spus: „îmi pare foarte rău că nu avem alte conexiuni și avem partide care au fost opt ani la guvernare și nu au făcut nimic. Dacă s-ar fi construit linia de tensiune înaltă Chișinău Vulcănești nu am fi fost atât de vulnerabili energetic. Banii au fost disponibili din 2029 și doi ani după ce a căzut guvernul Sandu nu s-au luat măsuri pentru grăbirea construcției liniei. Dacă ar fi fost am fi avut un alt context al securității energetice”.

În ceea ce privește aprovizionarea cu gaz, Gavrilița a spu că Republica Moldova poate cumpăra prin mai multe puncte, inclusiv pin conducta Iași-Ungheni-Chișinău. Problema e prețul. În prezent, tariful la gaz pentru consumatorii casnici achită 18,62 lei metrul cub.

Din data de 8 iunie, consumatorii casnici achită un tarif de 2,64 lei per kilowatt/oră, iar cei din nordul țării de 2,86 de lei.

Republica Moldova 70% din necesarul de energie elctrică de la centrala de la Cuciurgan, care este controlată de grupul rusesc Inter RAO. Curentul este achizționat la un preț de 59 USD Megawatt oră. restul de 30% din necesarul de energie este cumpărat din Ucraina.

#Gavrilța #securitate energetică #achizitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a încasat în anul 2025 41,15 miliarde de lei la bugetul de stat, cu 2,87 miliarde de lei mai mult decât în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 7,5%, arată datele oficiale ale instituției.

Structura încasărilor arată că TVA-ul la import rămâne principala sursă de venit, cu 66,6% din total, urmat de accize – 26,8% și taxa vamală – 6,4%.

Potrivit raportului, TVA-ul la import a însumat 27,4 miliarde de lei, în creștere cu 1,95 miliarde de lei (+7,7%) față de 2024. Accizele la import au ajuns la 11,01 miliarde de lei, cu 745,8 milioane de lei mai mult decât anul precedent (+7,3%).

Cele mai mari contribuții la accize au venit din: produsele petroliere importate, care au adus 4,62 miliarde de lei (+14,4%), produsele din tutun – 3,65 miliarde de lei (+0,1%) și mijloacele de transport importate – 2,15 miliarde de lei (+8,2%).

În același timp, unele categorii au înregistrat scăderi, inclusiv accizele la gazele lichefiate (–2,4%), băuturile alcoolice tari (–7,8%) și vinurile importate (–19,7%).

Taxa vamală a generat 2,63 miliarde de lei, cu 6,7% mai mult decât în 2024, în timp ce taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a scăzut la 50,7 milioane de lei (–12,5%).

Datele arată că bugetul de stat a fost alimentat în 2025 în principal din importuri.