Socialiștii au sărit la gâtul Nataliei Gavrilița. Prim-ministra: Nu ați făcut nimic pentru securitatea energetică

Atâta timp cât vorbim de încheiere contractelor în fiecare lună nu putem vorbi de securitate energetică. Asta în condițiile în care există incertitudine pe piața din Ucraina și cumpărăm și de la Cuciurgan, a declarat prim-ministra Natalia Gavrilița în cadrul ședinței Parlamentului.

Potrivit ei, negocierile continuă în fiecare lună și cu ucrainenii și cu Cuciurganul, însă nu există disponibilitatea de a semna un contact pe termen lung.

Deputata blocului BCS, Inga Sibova s-a arătat nemulțumită de că guvernul face foarte puține lucruri pentru asigurarea securității energetice. În replică, prim-ministra Natalia Gavrilița i-a spus: „îmi pare foarte rău că nu avem alte conexiuni și avem partide care au fost opt ani la guvernare și nu au făcut nimic. Dacă s-ar fi construit linia de tensiune înaltă Chișinău Vulcănești nu am fi fost atât de vulnerabili energetic. Banii au fost disponibili din 2029 și doi ani după ce a căzut guvernul Sandu nu s-au luat măsuri pentru grăbirea construcției liniei. Dacă ar fi fost am fi avut un alt context al securității energetice”.

În ceea ce privește aprovizionarea cu gaz, Gavrilița a spu că Republica Moldova poate cumpăra prin mai multe puncte, inclusiv pin conducta Iași-Ungheni-Chișinău. Problema e prețul. În prezent, tariful la gaz pentru consumatorii casnici achită 18,62 lei metrul cub.

Din data de 8 iunie, consumatorii casnici achită un tarif de 2,64 lei per kilowatt/oră, iar cei din nordul țării de 2,86 de lei.

Republica Moldova 70% din necesarul de energie elctrică de la centrala de la Cuciurgan, care este controlată de grupul rusesc Inter RAO. Curentul este achizționat la un preț de 59 USD Megawatt oră. restul de 30% din necesarul de energie este cumpărat din Ucraina.

#Gavrilța #securitate energetică #achizitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.