Șor rămâne fără businessul mașinăriei de propagandă! Autoritățile spun că vor pune lacătul pe ușă

Televiziunile controlate de persoanele incluse în lisat de sancțiuni urmează să rămână fără licență. Este vorba de posturile tv ale liderului Ilan Șor. Într-o conferință de presă, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco a declarat că Guvernul vine cu un proiect de lege, care transpune sancțiunile internaționale în legislația Republicii Moldova. Astfel, Ministerul Justiției a elaborat și va transmisă spre consultare publică așa numitul proiect al legii Magnițki Moldova. Este un proiect de lege complex, care a fost inspirat atât din legislația SUA, cât și din statele care anterior au transpus legislația Magnițki în propria legislație, a mai anunțat ministrul Justiției.

„Să luăm ca exemplu mass-media și televiziunile. Conform proiectului de exemplu Consiliul Audiovizual va putea retrage licența companiilor care aparțin sau sunt afiliate persoanelor care sunt incluse în lista de sancțiuni. Totodată, proiectul precede că Consiliul Audiovizualului va fi obligat să retragă licența în cazul în care un post de televiziune promovează imaginea persoanei fizice sau juridice incluse în lista de sancțiuni”, a punctat Litvinenco, citat de realitatea.md.

Posturile TV „Primul în Moldova” și „Accent TV”, controlate anterior de socialiști, și-au schimbat directorul general și, se pare, au ajuns sub controlul lui Ilan Șor, Acesta mai are în proprietate TV6 și Orhei TV.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#televiziune #Sor #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea avea o Bancă de Dezvoltare, după modelul României și Poloniei, care să contribuie la atragerea fondurilor prin piața de capital și la susținerea sectorului privat. Declarația a fost făcută de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, într-o emisiune la TVR Moldova.

„Ideea mea personală, pe care am discutat-o și cu alții, este crearea Băncii de Dezvoltare a Republicii Moldova, după exemplul României și al altor state europene, inclusiv Polonia, care are deja o astfel de bancă. Ne dorim să atragem fonduri în țară anume prin segmentul pieței de capital și să dezvoltăm instrumente financiare pentru susținerea sectorului privat, în special a întreprinderilor mici și mijlocii”, a subliniat ministrul Economiei.

Potrivit oficialului, piața de capital din Republica Moldova este încă insuficient dezvoltată, însă începe să capete tracțiune. „Avem prima rândunică – Bursa de Valori a Moldovei, creată împreună cu Bursa de Valori din București. Deja vedem un interes sporit din partea sectorului financiar-bancar și al asigurărilor pentru participarea pe piața de capital”, a declarat Osmochescu.

Eugen Osmochescu a precizat că atragerea investițiilor rămâne un obiectiv strategic, inclusiv prin aducerea unor „companii-ancoră” care să contribuie la dezvoltarea lanțurilor de valoare cu impact economic real. Totodată, oficialul a menționat că Republica Moldova poate deveni o platformă atractivă și în contextul reconstrucției Ucrainei, mai multe companii manifestând interes să se stabilească în țară pentru a participa la acest proces.

Anterior, Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, a declarat că Republica Moldova se situează pe ultimele locuri în regiune în privința investițiilor străine pe cap de locuitor, doar Ucraina având un nivel mai scăzut.

Potrivit datelor UNCTAD, Republica Moldova a atras în 2024 ISD de 344 milioane de dolari, în scădere față de 357 milioane de dolari în 2023 (-3,6%). Stocul de ISD în economia Moldovei s-a redus ușor la 5,39 mld. dolari în 2024 (de la 5,46 mld. dolari în 2023, -1,2%), în timp ce stocul de investiții ale rezidenților moldoveni în străinătate a avansat la 494 mil. dolari (de la 395 mil. dolari, +25%).