Spionii americani au deschis cutia Pandorei și au oferit Chișinăului informații despre omuleții verzi a lui Putin

Purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă, John Kirby, a acuzat vineri Rusia că încearcă să destabilizeze Republica Moldova, inclusiv prin proteste, cu scopul de a instala un guvern mai favorabil cauzei sale, relatează presa internaţională.

Deşi Statele Unite nu văd nicio ameninţare militară imediată la adresa Republicii Moldova, administraţia consideră că Rusia încearcă să slăbească mica ţară europeană, să fabrice o insurecţie şi să instaleze un guvern pro-Moscova, a relatat Reuters.

„Credem că Rusia caută să slăbească guvernul Republicii Moldova, cu siguranţă scopul final fiind acela de a vedea la conducerea ţării o administraţie mai favorabilă”, a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională, citat de AFP.

SUA consideră că Rusia are în vedere mai multe „opţiuni pentru a slăbi guvernul moldovean” şi pentru a-l împiedica să strângă relaţiile cu Europa. Kirby a spus că „actori ruşi” având legături cu serviciile de informaţii ale Moscovei „încearcă să organizeze şi să se folosească de pretextul unor proteste în Republica Moldova ca bază pentru o insurecţie fabricată împotriva guvernului moldovean”, scrie The Independent.

SUA văd, de asemenea, indicii că actori legaţi de guvernul rus ar putea oferi instruire demonstranţilor antiguvernamentali din Moldova, a mai spus Kirby. „În anii trecuţi am văzut că Rusia a încercat şi a eşuat să destabilizeze alte ţări europene”, a continuat John Kirby, menţionând că o astfel de încercare a existat în Muntenegru în 2016.

„Chiar dacă activităţile grupurilor ruse care încearcă să vizeze Republica Moldova sunt îngrijorătoare, nu ar trebui să le supraestimăm capacităţile. Vreau să subliniez faptul că guvernul moldovean este rezilient şi lucrează eficient pentru a contracara aceste ameninţări”, a menţionat John Kirby. „Suntem încrezători în instituţiile democratice şi economice ale Republicii Moldova şi în capacităţile lor de a răspunde la aceste ameninţări”, a adăugat el.

Kirby le-a spus reporterilor de la Casa Albă că informaţiile pe care le-a împărtăşit vineri sunt informaţii recent declasificate de serviciile de spionaj şi a precizat că SUA au transmis aceste informaţii – plus „detalii suplimentare” – autorităţilor moldovene „pentru ca acestea să poată investiga în continuare şi să întrerupă planurile ruseşti”.

Administraţia Biden consideră, de asemenea, că Moscova lucrează inclusiv prin dezinformare pentru a destabiliza Moldova, scrie CNN. Un exemplu a fost afirmaţia de luna trecută a Ministerului rus al Apărării potrivit căreia Ucraina ar fi plănuit să invadeze Transnistria, regiunea separatistă din Moldova susţinută de Moscova. Oficialii americani au declarat că aceste afirmaţii sunt „nefondate, false şi creează o alarmă nefondată”, menţionează CNN.

Kirby a mai spus că SUA „vor continua să lucreze îndeaproape” cu Chişinăul şi vor „continua să facă lumină asupra identităţii şi activităţilor acestor actori ruşi”, inclusiv prin aplicarea de sancţiuni, aşa cum s-a întâmplat în octombrie, când au fost sancţionate „nouă persoane şi 12 entităţi implicate în destabilizarea Republicii Moldova, inclusiv oligarhi recunoscuţi pe scară largă pentru coruperea instituţiilor statului moldovean”. (Doi dintre aceştia sunt fugarii Vlad Plahotniuc şi Ilan Şor, acesta din urmă organizând, prin interpuşii săi, protestele antiguvernamentale din Republica Moldova – n.r.)

„Vom continua să sprijinim în continuare poporul şi guvernul Republicii Moldova care suportă consecinţele războiului brutal al Rusiei în Ucraina şi în acelaşi timp încearcă să se integreze mai bine în Europa”, a spus el. „Statele Unite sprijină cu fermitate reformele politice, economice şi anticorupţie ale Republicii Moldova şi aprofundarea integrării lor europene. Moldova şi poporul său au demonstrat în mod clar că doresc să privească spre un viitor mai luminos. Şi noi vrem să vedem acest viitor şi mai luminos. Şi vom fi alături de Moldova la fiecare pas pe această cale”, a declarat John Kirby, citat de The Independent.

În acest context, Kirby a anunţat că administraţia Biden va acorda Moldovei o asistenţă energetică în valoare de 300 de milioane de dolari şi va face schimb de informaţii cu această ţară.

SUA declasifică acum toate aceste informaţii în încercarea de a descuraja Rusia să meargă mai departe cu planurile sale, similar cu modul în care SUA au declasificat în mod regulat informaţii despre intenţiile Rusiei în Ucraina, cu scopul de a le expune planurile, au explicat oficialii americani cu care a vorbit CNN.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#amenintare #Moldova #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.