Sponsorul generos care ține pe lina de plutire bugetul! Vameșii au cărat banii cu sacii în caznaua țării

În anul 2023, veniturile încasate la bugetul de stat, de către vamă, au atins cota de peste 35,2 miliarde de lei, marcând o creștere semnificativă de 3,8% în comparație cu anul precedent (2022) și de 23,5% față de anul 2021. Această evoluție pozitivă reflectă o gestionare eficientă a resurselor financiare și o contribuție susținută a contribuabililor la dezvoltarea economică a țării. Veniturile încaste constituie 53,5% din totalul încasările bugetului de stat pentru anul 2023.

De asemenea, în luna decembrie 2023, veniturile administrate de organul vamal au înregistrat o creștere notabilă. Încasările în această perioadă au atins suma de 3,5 miliarde lei, reflectând o creștere de 4,1% comparativ cu luna decembrie a anului 2022. Această performanță este susținută de eforturile constante în îmbunătățirea controlului vamal, declararea autentică a bunurilor de către agenții economici de bună-credință și implementarea progreselor în domeniul antifraudă.

Perfecționarea controlului vamal a avut un impact semnificativ asupra colectărilor, asigurând o gestionare mai riguroasă și transparentă a tranzacțiilor comerciale. De asemenea, declarațiile autentice ale bunurilor contribuie la consolidarea încrederii dintre autorități și agenții economici.

Un factor crucial în creșterea încasărilor la bugetul de stat îl reprezintă măsurile de simplificare a procedurilor vamale și facilitare a comerțului internațional. Astfel, inițiative precum declararea electronică, statutul de Agent Economic Autorizat (AEO), vămuirea la domiciliu (PVD) și Exportator Aprobat au contribuit la fluidizarea proceselor și la stimularea schimburilor comerciale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #bani #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.