Stăpânii săraci ai unui pământ mult prea bogat. Pandemia a provocat cel mai mare declin al agriculturii moldovenești

Agricultura Moldovei, datorită condițiilor climaterice favorabile, conjuncturii internaționale benefice, dar nu în ultimul rând și datorită investițiilor din ultimii ani, în acest an va înregistra o creștere spectaculoasă și conform estimărilor mele v-a depăși ușor nivelul de 40 miliarde lei.

Seceta și pandemia de anul trecut au provocat cel mai mare declin în Producția Agricolă din Moldova din toată perioada de existență a agriculturii organizate. Pentru o înțelegere mai bună a fenomenelor, am elaborat un model, care ne permite să comparăm datele în timp. Astfel am estimat volumul producției agricole globale în Moldova pentru ultimii 70 de ani la valoare și prețurile de astăzi. Pentru ușurarea comparabilității până în 1991 este estimată producția agricolă globală doar pe malul drept al Nistrului”, explică economistul Veaceslav Ioniță.

Declinul agriculturii din Moldova începând cu anul 1985 s-a datorat în cea mai mare parte declinului și falimentării gospodăriilor agricole mari, care asigurau circa 85% din toată producția agricolă.

În anii care au urmat, producția agricolă în gospodăriile individuale a dominat producția din Moldova. Însă trebuie să spunem că această producție de fapt era o agricultură naturală, de subzistență și nu însemna o agricultură performantă cu tehnologii moderne, care să permită un trai decent celor care o practică”, a mai spus Ioniță.

După 25 de ani de dominație a producției individuale, anul acesta avem o schimbare de situație, când producția gospodăriilor agricole mare, cel mai probabil vor depăși ca volum producția individuală. Este un început de restabilire a agriculturii ca ramură economică, dar nu ca activitate de subzistență a celor mai săraci oameni de la țară.

#randament #productie #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.