Starea de urgență a fost prelungită pentru încă 45 de zile

Starea de urgență a fost votată de 59 de deputați în cadrul ședinței de astăzi, 22 iunie, a Parlamentului. Starea de urgență va intra în vigoare din 24 iunie și este valabilă pentru o perioadă de 45 de zile.

„Dacă la începutul perioadei stării de urgență eforturile au fost canalizate pentru gestionarea crizei refugiaților, care s-a suprapus peste criza energetică și cea sanitară, în lunile care au trecut de atunci a fost nevoie de adaptabilitatea instrumentelor și consolidarea instituțiilor, precum și de oferirea unor soluții și răspunsuri prompte inclusiv la crizele care au evoluat odată cu prelungirea războiului din țara vecină”, a explicat prim-ministra Natalia Gavrilița în cadrul ședinței Parlamentului.

Primi-ministra susține că prelungirea războiului din Ucraina și incertitudinea privind evenimentele ce vor urma alimentează situația de criză în domeniul energetic și în domeniul gestionării crizei refugiaților și afectează de asemenea infrastructura, conexiunile comerciale și lanțurile logistice, inclusiv de produse alimentare, fiind necesare redimensionarea și reevaluarea soluțiilor și măsurilor care să consolideze procesele de importanță vitală în Republica Moldova, dar și pentru întreaga regiune.

„Luând în considerare faptul că prognozele pe care le avem la dispoziție nu indică încetarea războiului în statul vecin și nici dispariția sau atenuarea riscurilor de securitate în regiune și pentru Republica Moldova, inclusiv de ordin economic, energetic, umanitar și militar, considerăm justificată solicitarea noastră, cu care am venit astăzi în fața Parlamentului, de prelungire a stării de urgență în Republica Moldova pentru o perioadă de 45 zile, începând cu data de 24 iunie 2022”a precixst Gavrilița.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#stare de urgenta #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.