Startup-urile de tehnologie spaţială din Europa Centrală şi de Est sunt gata de lansare

Tehnologia spaţială reprezintă următoarea frontieră pentru start-up-urile din întreaga lume, în condiţiile în care sectorul privat păşeşte într-un domeniu cândva dominat de guverne. Cu toate că SUA, depășește cu mult UE la acest capitol, se fac primii pași și se oferă finanțare de câteva miliarde de euro.

Se fac doar primii paşi, însă mai multe startup-uri din regiune par să aibă multe de oferit în domeniul tehnologiei spaţiale, aflat în plină dezvoltare, notează Emerging Europe. Din Bulgaria până în Estonia, startup-urile sunt clar pe radarul investitorilor internaţionali, scrie Ziarul Financiar.

„Aş spune că ecosistemul din Europa Centrală şi de Est este în creştere“, spune Silver Lodi, CEO al Spaceit, un startup eston, care oferă MCS, o soluţie pentru operarea de sateliţi.

Potrivit lui Lodi, unul dintre motivele pentru care industria spaţială nu a fost foarte atractivă pentru startup-uri până acum are legătură cu know-how-ul său unic şi barierele ridicate de intrare, acesta fiind domeniul exclusiv al ţărilor mai mari şi firmelor mari globale.

Între timp, Europa ca întreg a rămas în urma SUA la capitolul soluţii private space tech. Lucrurile se schimbă, însă. În iunie, UE a lansat un program spaţial care va acoperi perioada până în 2027 şi în urma căruia cele 27 de ţări membre ale blocului îşi vor creşte investiţiile în domeniu, finanţarea ridicându-se la aproape 15 miliarde de euro.

Startup-uri ca EduroSat din Bulgaria şi Spaceit au potenţialul de a reuşi. Primii care pătrund într-un spaţiu nou au întotdeauna un avantaj, arată Jovana Durovic, editor-şef al Homegrounds.

Adam Niewinski este co-fondator al OTB Ventures, o companie cu capital de risc care investeşte în regiunea ECE. Acesta spune că noua industrie spaţială este încă la început şi că regiunea ar putea fi bine poziţionată pentru a profita.

„Singurul lucru de care duce lipsă regiunea este o abordare mai inovatoare şi deschisă din partea companiilor private şi de stat“, declară acesta.

Jim Cantrell, CEO al Phantom Space şi membru al echipei fondatoare a SpaceX consideră că startup-urile din sectorul privat reprezintă cheia deblocării potenţialului regiunii. În opinia sa, ECE ar putea avea chiar un avantaj în faţa părţii de vest a continentului având în vedere lipsa de presiune sub formă de reglementări asupra startup-urilor din sector.

Dezavantajul pentru regiunea ECE are legătură cu formarea capitalului, scena VC din regiune neputându-se compara cu cea din SUA.

Însă rolul pe care guvernele îl pot juca în sector nu trebuie trecut cu vederea. Exemplul polonez poate arăta ce se întâmplă când guvernul şi sectorul privat îşi unesc forţele pentru a lansa activitatea în domeniul tehnologiei spaţiale.

De când a devenit membră a Agenţiei Spaţiale Europene în 2012, Polonia a înregistrat o creştere semnificativă a numărului de companii interesate de soluţii spaţiale, potrivit lui Jakub Stelmachowski, expert în cadrul Agenţiei Spaţiale Poloneze.

#tehnologie spatiala #inovatie tehnologica #start-up #Investiții #UE #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.