Statele bogate au înfundat țările sărace în datorii în loc să lea ramburseze trilioanele de dolari

În loc de a-şi respecta obligaţiile, state din G7 şi băncile lor cer să le fie achitate datorii de 232 milioane de dolari pe zi, a arătat Oxfam miercuri, înaintea summitului G7 care va avea loc vineri la Hiroshima, în Japonia, scrie Agerpres.

‘Statelor bogate din G7 le place să se prezinte ca salvatori, dar ceea ce fac este să opereze un dublu standard mortal – ele joacă după un set de reguli, în timp ce fostele lor colonii sunt forţate să joace după un altul’, a declarat directorul executiv interimar al Oxfam, Amitabh Behar.

‘Lumea bogată este cea care este datoare Sudului Global. Cu ajutorul pe care l-au promis decenii în urmă, dar nu l-au acordat niciodată. Cu costurile uriaşe de pe urma pagubelor de mediu cauzate de arderile lor nesăbuite de combustibili fosili. Cu averea imensă construită pe colonialism şi sclavie’, a continuat Behar.

Potrivit Oxfam, summitul de la Hiroshima are loc într-o perioadă marcată de tăieri salariale, majorări puternice ale preţurilor la alimente şi creşterea foametei la nivel mondial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Pentru prima dată în 25 de ani, bogăţia extremă şi sărăcia extremă cresc simultan, afirmă Oxfam.

Potrivit acestei organizaţii, statele G7 şi-au încălcat promisiunea de a acorda anual 100 miliarde de dolari pentru a ajuta ţările sărace să facă faţă schimbărilor climatice, în timp ce emisiile lor de carbon sunt estimate a fi cauzat pagube de 8,7 trilioane de dolari în ţările cu venituri scăzute şi medii.

În 1970, ţările bogate au promis să acorde 0,7% din PIB anual ca ajutor pentru dezvoltare. Însă 4,49 trilioane de dolari nu au fost acordate, ceea ce înseamnă mai mult de jumătate din ceea ce se promisese.

‘Acei bani ar fi putut să facă o diferenţă’, a arătat Behar.

Banii respectivi ar fi putut să fie folosiţi pentru şcolarizarea copiilor, pentru spitale, medicamente vitale, acces la apă, pentru o infrastructură, agricultură şi securitate alimentară mai bune şi pentru multe altele, a adăugat responsabilul Oxfam.

‘G7 trebui să îşi plătească datoriile. Nu este vorba despre bunăvoinţă sau caritate, este o obligaţie morală’, a mai spus Behar.

#state #datorii #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Economiei, Eugeniu Osmochescu, a respins ideea introducerii unei cote obligatorii de 50% pentru produsele autohtone pe rafturile magazinelor, declarând la Radio Moldova că o astfel de măsură ar încălca atât regulile economiei de piață, cât și normele internaționale.

Potrivit ministrului, impunerea unei limite minime pentru marfa produsă în Republica Moldova nu ar fi compatibilă cu angajamentele comerciale ale țării și ar contraveni celor mai bune practici europene.

„Nu este corect, nu este o regulă a unei economii de piață, nu este corect conform reglementărilor internaționale și celor mai bune practici. Limitarea nu este posibilă din punct de vedere juridic”, a subliniat Osmochescu.

În locul unei cotări obligatorii, ministrul propune soluții alternative pentru susținerea producătorilor locali: programe de marketing, etichetare clară și campanii care evidențiază produsele fabricate în Republica Moldova direct pe rafturile magazinelor.

„Putem avea programe de marketing în rafturi, unde sunt identificate produsele din Republica Moldova și sunt promovate cu sprijinul statului. Putem stimula consumul local, dar nu putem impune cote obligatorii”, a declarat ministrul.

În 2021, toate magazinele din Republica Moldova erau obligate să aibă pe rafturi cel puţin 50 de produse agroalimentare autohtone, însă ulterior prevederea a fost abrogată.