Statele bogate au înfundat țările sărace în datorii în loc să lea ramburseze trilioanele de dolari

În loc de a-şi respecta obligaţiile, state din G7 şi băncile lor cer să le fie achitate datorii de 232 milioane de dolari pe zi, a arătat Oxfam miercuri, înaintea summitului G7 care va avea loc vineri la Hiroshima, în Japonia, scrie Agerpres.

‘Statelor bogate din G7 le place să se prezinte ca salvatori, dar ceea ce fac este să opereze un dublu standard mortal – ele joacă după un set de reguli, în timp ce fostele lor colonii sunt forţate să joace după un altul’, a declarat directorul executiv interimar al Oxfam, Amitabh Behar.

‘Lumea bogată este cea care este datoare Sudului Global. Cu ajutorul pe care l-au promis decenii în urmă, dar nu l-au acordat niciodată. Cu costurile uriaşe de pe urma pagubelor de mediu cauzate de arderile lor nesăbuite de combustibili fosili. Cu averea imensă construită pe colonialism şi sclavie’, a continuat Behar.

Potrivit Oxfam, summitul de la Hiroshima are loc într-o perioadă marcată de tăieri salariale, majorări puternice ale preţurilor la alimente şi creşterea foametei la nivel mondial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Pentru prima dată în 25 de ani, bogăţia extremă şi sărăcia extremă cresc simultan, afirmă Oxfam.

Potrivit acestei organizaţii, statele G7 şi-au încălcat promisiunea de a acorda anual 100 miliarde de dolari pentru a ajuta ţările sărace să facă faţă schimbărilor climatice, în timp ce emisiile lor de carbon sunt estimate a fi cauzat pagube de 8,7 trilioane de dolari în ţările cu venituri scăzute şi medii.

În 1970, ţările bogate au promis să acorde 0,7% din PIB anual ca ajutor pentru dezvoltare. Însă 4,49 trilioane de dolari nu au fost acordate, ceea ce înseamnă mai mult de jumătate din ceea ce se promisese.

‘Acei bani ar fi putut să facă o diferenţă’, a arătat Behar.

Banii respectivi ar fi putut să fie folosiţi pentru şcolarizarea copiilor, pentru spitale, medicamente vitale, acces la apă, pentru o infrastructură, agricultură şi securitate alimentară mai bune şi pentru multe altele, a adăugat responsabilul Oxfam.

‘G7 trebui să îşi plătească datoriile. Nu este vorba despre bunăvoinţă sau caritate, este o obligaţie morală’, a mai spus Behar.

#state #datorii #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape 16 milioane de lei vor fi alocate în următorii trei ani pentru a clarifica situația juridică a blocurilor locative înregistrate în prezent în cadastru pe numele statului sau al autorităților locale, dar care, de facto, se află în proprietate privată.

Programul de stat pentru anii 2026–2028, care urmează a fi examinat în ședința Guvernului din 4 februarie, prevede verificarea documentației cadastrale și operarea modificărilor necesare în Registrul bunurilor imobile pentru aproximativ 12 580 de blocuri locative care figurează deja în evidențe, dar pentru care trebuie stabilit statutul juridic exact – condominiu sau „condominiu incomplet”.

Autoritățile explică necesitatea intervenției prin faptul că, deși majoritatea apartamentelor au fost privatizate încă din anii ’90, situația juridică a părților comune și a clădirilor în ansamblu a rămas neclară.

„S-a dovedit că proprietarii fondului locativ privatizat nu poartă în mod real responsabilitatea pentru proprietatea care le aparține, nu întreprind măsuri necesare pentru întreținerea locuințelor proprii și nici a spațiilor comune din cadrul condominiului”, se arată în nota informativă a proiectului.

În același document se menționează că bugetele locale continuă să suporte cheltuieli pentru întreținerea acestor imobile, deși statul și autoritățile locale mai dețin în proprietate directă sub 2% din fondul locativ. „Bugetele locale sunt nevoite să suporte cheltuieli esențiale pentru întreținerea fondului locativ privatizat (…) intervențiile fiind mai mult acțiuni sporadice, haotice și ineficiente”, se mai precizează în nota informativă.

Programul nu presupune construcții sau reparații, ci doar analizarea arhivelor cadastrale, întocmirea actelor de constatare și actualizarea înscrierilor din registru. Costul total estimat este de 15,85 milioane de lei, din care circa 1 milion lei va fi cheltuit în 2026, 6,7 milioane lei în 2027 și 8,1 milioane lei în 2028.

Scopul declarat este ca, după finalizarea procesului, responsabilitatea administrării blocurilor să revină clar proprietarilor din condominiu, iar datele cadastrale să reflecte situația reală din teren.

Programul urmează să fie implementat de Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, prin intermediul Cadastrul Bunurilor Imobile, care va prezenta anual rapoarte privind stadiul lucrărilor.