Statele bogate au înfundat țările sărace în datorii în loc să lea ramburseze trilioanele de dolari

În loc de a-şi respecta obligaţiile, state din G7 şi băncile lor cer să le fie achitate datorii de 232 milioane de dolari pe zi, a arătat Oxfam miercuri, înaintea summitului G7 care va avea loc vineri la Hiroshima, în Japonia, scrie Agerpres.

‘Statelor bogate din G7 le place să se prezinte ca salvatori, dar ceea ce fac este să opereze un dublu standard mortal – ele joacă după un set de reguli, în timp ce fostele lor colonii sunt forţate să joace după un altul’, a declarat directorul executiv interimar al Oxfam, Amitabh Behar.

‘Lumea bogată este cea care este datoare Sudului Global. Cu ajutorul pe care l-au promis decenii în urmă, dar nu l-au acordat niciodată. Cu costurile uriaşe de pe urma pagubelor de mediu cauzate de arderile lor nesăbuite de combustibili fosili. Cu averea imensă construită pe colonialism şi sclavie’, a continuat Behar.

Potrivit Oxfam, summitul de la Hiroshima are loc într-o perioadă marcată de tăieri salariale, majorări puternice ale preţurilor la alimente şi creşterea foametei la nivel mondial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Pentru prima dată în 25 de ani, bogăţia extremă şi sărăcia extremă cresc simultan, afirmă Oxfam.

Potrivit acestei organizaţii, statele G7 şi-au încălcat promisiunea de a acorda anual 100 miliarde de dolari pentru a ajuta ţările sărace să facă faţă schimbărilor climatice, în timp ce emisiile lor de carbon sunt estimate a fi cauzat pagube de 8,7 trilioane de dolari în ţările cu venituri scăzute şi medii.

În 1970, ţările bogate au promis să acorde 0,7% din PIB anual ca ajutor pentru dezvoltare. Însă 4,49 trilioane de dolari nu au fost acordate, ceea ce înseamnă mai mult de jumătate din ceea ce se promisese.

‘Acei bani ar fi putut să facă o diferenţă’, a arătat Behar.

Banii respectivi ar fi putut să fie folosiţi pentru şcolarizarea copiilor, pentru spitale, medicamente vitale, acces la apă, pentru o infrastructură, agricultură şi securitate alimentară mai bune şi pentru multe altele, a adăugat responsabilul Oxfam.

‘G7 trebui să îşi plătească datoriile. Nu este vorba despre bunăvoinţă sau caritate, este o obligaţie morală’, a mai spus Behar.

#state #datorii #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.