Statele bogate au înfundat țările sărace în datorii în loc să lea ramburseze trilioanele de dolari

În loc de a-şi respecta obligaţiile, state din G7 şi băncile lor cer să le fie achitate datorii de 232 milioane de dolari pe zi, a arătat Oxfam miercuri, înaintea summitului G7 care va avea loc vineri la Hiroshima, în Japonia, scrie Agerpres.

‘Statelor bogate din G7 le place să se prezinte ca salvatori, dar ceea ce fac este să opereze un dublu standard mortal – ele joacă după un set de reguli, în timp ce fostele lor colonii sunt forţate să joace după un altul’, a declarat directorul executiv interimar al Oxfam, Amitabh Behar.

‘Lumea bogată este cea care este datoare Sudului Global. Cu ajutorul pe care l-au promis decenii în urmă, dar nu l-au acordat niciodată. Cu costurile uriaşe de pe urma pagubelor de mediu cauzate de arderile lor nesăbuite de combustibili fosili. Cu averea imensă construită pe colonialism şi sclavie’, a continuat Behar.

Potrivit Oxfam, summitul de la Hiroshima are loc într-o perioadă marcată de tăieri salariale, majorări puternice ale preţurilor la alimente şi creşterea foametei la nivel mondial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Pentru prima dată în 25 de ani, bogăţia extremă şi sărăcia extremă cresc simultan, afirmă Oxfam.

Potrivit acestei organizaţii, statele G7 şi-au încălcat promisiunea de a acorda anual 100 miliarde de dolari pentru a ajuta ţările sărace să facă faţă schimbărilor climatice, în timp ce emisiile lor de carbon sunt estimate a fi cauzat pagube de 8,7 trilioane de dolari în ţările cu venituri scăzute şi medii.

În 1970, ţările bogate au promis să acorde 0,7% din PIB anual ca ajutor pentru dezvoltare. Însă 4,49 trilioane de dolari nu au fost acordate, ceea ce înseamnă mai mult de jumătate din ceea ce se promisese.

‘Acei bani ar fi putut să facă o diferenţă’, a arătat Behar.

Banii respectivi ar fi putut să fie folosiţi pentru şcolarizarea copiilor, pentru spitale, medicamente vitale, acces la apă, pentru o infrastructură, agricultură şi securitate alimentară mai bune şi pentru multe altele, a adăugat responsabilul Oxfam.

‘G7 trebui să îşi plătească datoriile. Nu este vorba despre bunăvoinţă sau caritate, este o obligaţie morală’, a mai spus Behar.

#state #datorii #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.