Statele bogate au înfundat țările sărace în datorii în loc să lea ramburseze trilioanele de dolari

În loc de a-şi respecta obligaţiile, state din G7 şi băncile lor cer să le fie achitate datorii de 232 milioane de dolari pe zi, a arătat Oxfam miercuri, înaintea summitului G7 care va avea loc vineri la Hiroshima, în Japonia, scrie Agerpres.

‘Statelor bogate din G7 le place să se prezinte ca salvatori, dar ceea ce fac este să opereze un dublu standard mortal – ele joacă după un set de reguli, în timp ce fostele lor colonii sunt forţate să joace după un altul’, a declarat directorul executiv interimar al Oxfam, Amitabh Behar.

‘Lumea bogată este cea care este datoare Sudului Global. Cu ajutorul pe care l-au promis decenii în urmă, dar nu l-au acordat niciodată. Cu costurile uriaşe de pe urma pagubelor de mediu cauzate de arderile lor nesăbuite de combustibili fosili. Cu averea imensă construită pe colonialism şi sclavie’, a continuat Behar.

Potrivit Oxfam, summitul de la Hiroshima are loc într-o perioadă marcată de tăieri salariale, majorări puternice ale preţurilor la alimente şi creşterea foametei la nivel mondial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Pentru prima dată în 25 de ani, bogăţia extremă şi sărăcia extremă cresc simultan, afirmă Oxfam.

Potrivit acestei organizaţii, statele G7 şi-au încălcat promisiunea de a acorda anual 100 miliarde de dolari pentru a ajuta ţările sărace să facă faţă schimbărilor climatice, în timp ce emisiile lor de carbon sunt estimate a fi cauzat pagube de 8,7 trilioane de dolari în ţările cu venituri scăzute şi medii.

În 1970, ţările bogate au promis să acorde 0,7% din PIB anual ca ajutor pentru dezvoltare. Însă 4,49 trilioane de dolari nu au fost acordate, ceea ce înseamnă mai mult de jumătate din ceea ce se promisese.

‘Acei bani ar fi putut să facă o diferenţă’, a arătat Behar.

Banii respectivi ar fi putut să fie folosiţi pentru şcolarizarea copiilor, pentru spitale, medicamente vitale, acces la apă, pentru o infrastructură, agricultură şi securitate alimentară mai bune şi pentru multe altele, a adăugat responsabilul Oxfam.

‘G7 trebui să îşi plătească datoriile. Nu este vorba despre bunăvoinţă sau caritate, este o obligaţie morală’, a mai spus Behar.

#state #datorii #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Începând cu anul 2028, Republica Moldova va introduce taxe pentru utilizarea drumurilor naționale, după un model similar celui aplicat în România. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în cadrul unei emisiuni de la TV8.

Potrivit ministrului, noul sistem va presupune achitarea unor taxe în funcție de perioada de utilizare a drumurilor naționale.

„Vom avea taxe pe zile de utilizare a drumurilor: pentru o zi, o săptămână, un an și așa mai departe. Aceste două tipuri de taxe ne vor permite să creștem volumul lucrărilor de construcție și întreținere a drumurilor”, a declarat Vladimir Bolea.

Oficialul a subliniat că mecanismul va fi unul diferențiat, în funcție de frecvența circulației. „Cine circulă zilnic va plăti mai mult decât cei care folosesc mașina o dată pe săptămână sau o dată pe lună”, a precizat ministrul.

Pentru evidența utilizării infrastructurii rutiere, autoritățile vor folosi sistemele de monitorizare deja existente. Potrivit lui Vladimir Bolea, camerele amplasate la intrările pe drumurile naționale vor permite determinarea numărului de zile în care un vehicul a circulat.

„Când ieși din Chișinău sau te angajezi pe drumurile naționale, camerele te înregistrează automat. Așa vom ști câte zile ai folosit drumurile”, a explicat ministrul, menționând că, în perioada 2028–2034, valoarea taxei va fi calculată în funcție de aceste date.

Totodată, sunt preconizate modificări și pentru transportatori. Taxarea utilizării drumurilor naționale va fi calculată în funcție de numărul de kilometri parcurși, urmând să fie eliminat actualul regim al taxelor fixe. Acest sistem este utilizat deja în Uniunea Europeană, inclusiv în România.

Anterior, secretarul de stat al MIDR, Nicolai Mîndra, a anunțat că autoritățile intenționează să introducă, în perioada 2027–2028, două tipuri de taxe: una pentru deținerea autovehiculului, colectată la nivelul administrațiilor publice locale pentru reabilitarea drumurilor locale, și alta pentru utilizarea infrastructurii naționale, calculată fie în funcție de timp, fie de distanță.