Statele bogate au înfundat țările sărace în datorii în loc să lea ramburseze trilioanele de dolari

18 Mai 2023, 10:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Mai 2023, 10:29 // Actual //  bani.md

În loc de a-şi respecta obligaţiile, state din G7 şi băncile lor cer să le fie achitate datorii de 232 milioane de dolari pe zi, a arătat Oxfam miercuri, înaintea summitului G7 care va avea loc vineri la Hiroshima, în Japonia, scrie Agerpres.

‘Statelor bogate din G7 le place să se prezinte ca salvatori, dar ceea ce fac este să opereze un dublu standard mortal – ele joacă după un set de reguli, în timp ce fostele lor colonii sunt forţate să joace după un altul’, a declarat directorul executiv interimar al Oxfam, Amitabh Behar.

‘Lumea bogată este cea care este datoare Sudului Global. Cu ajutorul pe care l-au promis decenii în urmă, dar nu l-au acordat niciodată. Cu costurile uriaşe de pe urma pagubelor de mediu cauzate de arderile lor nesăbuite de combustibili fosili. Cu averea imensă construită pe colonialism şi sclavie’, a continuat Behar.

Potrivit Oxfam, summitul de la Hiroshima are loc într-o perioadă marcată de tăieri salariale, majorări puternice ale preţurilor la alimente şi creşterea foametei la nivel mondial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Pentru prima dată în 25 de ani, bogăţia extremă şi sărăcia extremă cresc simultan, afirmă Oxfam.

Potrivit acestei organizaţii, statele G7 şi-au încălcat promisiunea de a acorda anual 100 miliarde de dolari pentru a ajuta ţările sărace să facă faţă schimbărilor climatice, în timp ce emisiile lor de carbon sunt estimate a fi cauzat pagube de 8,7 trilioane de dolari în ţările cu venituri scăzute şi medii.

În 1970, ţările bogate au promis să acorde 0,7% din PIB anual ca ajutor pentru dezvoltare. Însă 4,49 trilioane de dolari nu au fost acordate, ceea ce înseamnă mai mult de jumătate din ceea ce se promisese.

‘Acei bani ar fi putut să facă o diferenţă’, a arătat Behar.

Banii respectivi ar fi putut să fie folosiţi pentru şcolarizarea copiilor, pentru spitale, medicamente vitale, acces la apă, pentru o infrastructură, agricultură şi securitate alimentară mai bune şi pentru multe altele, a adăugat responsabilul Oxfam.

‘G7 trebui să îşi plătească datoriile. Nu este vorba despre bunăvoinţă sau caritate, este o obligaţie morală’, a mai spus Behar.

Realitatea Live

17 Dec. 2025, 06:02
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Dec. 2025, 06:02 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor ia în calcul modificarea modului de percepere a drepturilor de import pentru coletele comandate din afara țării, cu obiectivul ca un nou mecanism să poată fi aplicat începând cu 1 iulie. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni la postul public Moldova 1.

Potrivit ministrului, autoritățile analizează mai multe opțiuni, inclusiv evitarea unei taxe fixe uniforme, care ar fi injustă pentru consumatori. „Nu cred că ar fi corect să pui o cotă de 5 euro pentru un colet de 5 euro și pentru unul de 150 de euro”, a subliniat Gavriliță, menționând că o astfel de abordare i-ar dezavantaja pe cei care fac achiziții mai mici sau mai ieftine.

Una dintre soluțiile discutate vizează preluarea unui model deja aplicat în Republica Moldova în cazul serviciilor digitale. În prezent, marile companii internaționale care vând subscripții sau software online sunt înregistrate în Moldova, aplică TVA și îl transferă direct la bugetul de stat. Ministerul Finanțelor își dorește replicarea acestui mecanism și în cazul comerțului online cu bunuri fizice, astfel încât cetățenii să nu fie nevoiți să achite taxe suplimentare direct la vamă.

În același timp, ministrul a precizat că, în varianta aplicării stricte a legislației vamale, drepturile de import ar ajunge la aproximativ 20–25%, la care s-ar putea adăuga o taxă fixă sau procentuală pentru ambalaj. Aceste costuri sunt similare celor suportate de agenții economici care importă bunuri în mod comercial și includ și cheltuieli de mediu.

Gavriliță a explicat că problema ambalajelor nu poate fi ignorată, întrucât acestea devin deșeuri care trebuie gestionate ulterior. „Noi despachetăm și aruncăm, dar asta devine o problemă de mediu care trebuie soluționată”, a spus ministrul.

Potrivit oficialului, scopul autorităților nu este scumpirea produselor pentru cetățeni, ci asigurarea unui tratament echitabil și acoperirea costurilor generate de importuri, inclusiv cele de mediu. Analizele sunt în desfășurare, iar o decizie finală urmează să fie anunțată în perioada următoare.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII