Statele bogate au înfundat țările sărace în datorii în loc să lea ramburseze trilioanele de dolari

În loc de a-şi respecta obligaţiile, state din G7 şi băncile lor cer să le fie achitate datorii de 232 milioane de dolari pe zi, a arătat Oxfam miercuri, înaintea summitului G7 care va avea loc vineri la Hiroshima, în Japonia, scrie Agerpres.

‘Statelor bogate din G7 le place să se prezinte ca salvatori, dar ceea ce fac este să opereze un dublu standard mortal – ele joacă după un set de reguli, în timp ce fostele lor colonii sunt forţate să joace după un altul’, a declarat directorul executiv interimar al Oxfam, Amitabh Behar.

‘Lumea bogată este cea care este datoare Sudului Global. Cu ajutorul pe care l-au promis decenii în urmă, dar nu l-au acordat niciodată. Cu costurile uriaşe de pe urma pagubelor de mediu cauzate de arderile lor nesăbuite de combustibili fosili. Cu averea imensă construită pe colonialism şi sclavie’, a continuat Behar.

Potrivit Oxfam, summitul de la Hiroshima are loc într-o perioadă marcată de tăieri salariale, majorări puternice ale preţurilor la alimente şi creşterea foametei la nivel mondial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Pentru prima dată în 25 de ani, bogăţia extremă şi sărăcia extremă cresc simultan, afirmă Oxfam.

Potrivit acestei organizaţii, statele G7 şi-au încălcat promisiunea de a acorda anual 100 miliarde de dolari pentru a ajuta ţările sărace să facă faţă schimbărilor climatice, în timp ce emisiile lor de carbon sunt estimate a fi cauzat pagube de 8,7 trilioane de dolari în ţările cu venituri scăzute şi medii.

În 1970, ţările bogate au promis să acorde 0,7% din PIB anual ca ajutor pentru dezvoltare. Însă 4,49 trilioane de dolari nu au fost acordate, ceea ce înseamnă mai mult de jumătate din ceea ce se promisese.

‘Acei bani ar fi putut să facă o diferenţă’, a arătat Behar.

Banii respectivi ar fi putut să fie folosiţi pentru şcolarizarea copiilor, pentru spitale, medicamente vitale, acces la apă, pentru o infrastructură, agricultură şi securitate alimentară mai bune şi pentru multe altele, a adăugat responsabilul Oxfam.

‘G7 trebui să îşi plătească datoriile. Nu este vorba despre bunăvoinţă sau caritate, este o obligaţie morală’, a mai spus Behar.

#state #datorii #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.