Statistică oficială: 35 de mii dintre menajerele și îngrijitoarele străine din Italia provin din Republica Moldova

Aproape 70% dintre lucrătorii casnici din Italia nu au cetățenie italiană, iar procentul ajunge la 72,7% în cazul îngrijitorilor. Este vorba de aproape 622.000 de lucrători, dintre care 50,2% se ocupă de asistență personală (îngrijitori), scrie publicația italiană Ilsole24ore.

Dar care sunt naționalitățile ”mai înclinate” spre munca casnică? Fotografia sectorului a fost realizată de Domina (Asociația Națională a Familiilor de Lucrători în Gospodării) în cel de-al V-lea Raport Anual asupra Muncii, din care reiese că munca casnică este unul dintre principalele sectoare de angajare pentru cetățenii din Filipine și Moldova.

Moldova în top

Analizarea țărilor de origine a lucrătorilor casnici evidențiază faptul că în 2022, 46% dintre lucrătorii casnici ”străini” provin din trei națiuni; o cincime provine din România (131.000), a doua cea mai reprezentată țară este Ucraina, cu 91.000 de muncitori, urmată de Filipine cu 65.000.

Urmează celelalte țări de origine; 6% din totalul lucrătorilor casnici din Italia provin din Peru (37.333), în timp ce 5,6% din Moldova (35.113). Țări precum Bulgaria, Senegal, Rusia sau Nigeria sunt sub 7.000 de unități.

De unde vin îngrijitorii și menajerele?

Tipul de muncă casnică pare a fi corelat cu originea, adică tipul de muncă casnică se modifică și în funcție de naționalitate. Îngrijitorii sunt mai frecvenți în rândul cetățenilor din Georgia (82,4%), Bulgaria (73,8%), Ucraina (65,7%) și România (63,0%), chiar dacă există o prevalență clară a lucrătorilor casnici în rândul lucrătorilor din Pakistan (89,4%), Filipine (83,7%) și Bangladesh (83,8%). Comparativ cu 2021, se înregistrează o contracție la aproape toate naționalitățile, singura care a raportat creștere (+4,6%) este Georgia. Scăderi semnificative au fost înregistrate și în ceea ce privește România cu mai puțini 14.000 de lucrători (-9,9%), Maroc (-14,6%) și cetățeni asiatici precum cei din Bangladesh (-34,0%) și Pakistan (-27,8%).

Toate aceste naționalități sunt prezente în Italia în număr diferit, e destul să ne gândim că numărul cetățenilor români depășește un milion, în timp ce ucrainenii sunt 225.000, iar comunitatea filipineză e alcătuită din doar 159.000 de persoane. Pentru a înțelege tendința pentru munca casnică în funcție de naționalitate, luăm în considerare populația în vârstă de muncă (15-64 ani) împărțită pe cetățenie.

Comparând lucrătorii casnici în funcție de originea lor, este clar că, pentru unele naționalități, munca casnică este unul dintre sectoarele cu cea mai mare angajare. Peste jumătate dintre filipinezi și ucraineni par să găsească un loc de muncă în munca casnică, în timp ce pentru moldoveni procentul scade la 38%, iar pentru cetățenii din România, doar 15% par să fie angajați în sectorul casnic.

Dacă ar fi să facem o comparație cu cetățenii italieni, procentul nu ar ajunge la 1%. Date care confirmă faptul că pentru mulți străini, munca casnică este un prim canal de intrare pe piața muncii din Italia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldovenece #ingrijitoare #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața imobiliară din Republica Moldova este adesea percepută ca fiind una dintre cele mai profitabile oportunități de investiții, însă lipsa transparenței și a datelor reale poate influența deciziile investitorilor și poate crea distorsiuni în percepția publică asupra prețurilor și randamentului pe termen lung.

În Republica Moldova, nu există un sistem public clar care să reflecte prețurile reale tranzacționate la notar. Acest lucru permite o volatilitate ridicată și manipularea pieței prin:

Prețuri de listare artificial umflate pe platformele imobiliare, fără corelare cu valorile efective de vânzare.

Lipsa unui indice de referință bazat pe tranzacțiile notariale, care ar putea oferi o imagine clară asupra valorii reale a locuințelor face imposibilă o analiză reală a cererii și ofertei.

Această lipsă de date clare permite actorilor din piață să creeze un sentiment de urgență. Cumpărați acum, pentru că prețurile vor crește – o strategie de manipulare, dar care nu reflectă realitatea economică.

Totodată, demografia Republicii Moldova este în declin or, cererea pe termen lung va fi în scădere. Republica Moldova se confruntă cu o depopulare accelerată. Peste 1 milion de moldoveni au emigrat în ultimele două decenii, reducând semnificativ cererea pentru locuințe. Rata natalității este scăzută, cu un număr mic de noi cumpărători care să intre pe piață. Numărul locuințelor noi este în creștere, ceea ce duce la un exces de ofertă, în special în Chișinău.

Fără o creștere demografică sau un influx masiv de investitori străini, piața imobiliară nu are un fundament solid pentru creșteri continue ale prețurilor pe termen lung (ex: 20 ani).

Dacă analizăm creșterea medie a prețurilor imobiliare din Moldova în ultimii 10 ani și o comparăm cu inflația, observăm că randamentul real este scăzut sau chiar negativ.

Potrivit calculelor, în prezent, un apartament nou de 50 de metri pătrați, cu un preț de 2.000 de euro pe metru pătrat, ar avea un cost total de 100.000 de euro. Dacă chiria lunară pentru acest apartament este de 550 de euro, randamentul anual se situează la 6,6%. Aceasta înseamnă că, pentru această investiție, chiria lunară acoperă aproximativ 6,6% din prețul apartamentului pe an.

Pe de altă parte, un apartament vechi cu aceeași suprafață de 50 de metri pătrați, dar la un preț de 1.400 de euro pe metru pătrat, ar costa 70.000 de euro. Chiria lunară pentru acest tip de apartament este de 390 de euro, iar randamentul anual se ridică la 6,69%. Acest procent mai mare sugerează că investiția într-un apartament vechi ar putea oferi un randament mai bun pe termen lung.

Pe termen scurt (1-5 ani), piața poate rămâne activă, dar investitorii trebuie să fie atenți la supraevaluarea prețurilor. Iar pe termen lung (10-20 ani), factori precum depopularea, creșterea ofertei și randamentele scăzute fac din imobiliare o investiție riscantă.