Statul pornește filtrul de risc pentru produsele nealimentare: reguli mai dure, retrageri mai rapide

09 Feb. 2026, 11:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Feb. 2026, 11:13 // Actual //  Grîu Tatiana

O nouă metodologie care stabilește modul de evaluare a riscurilor prezentate de produsele nealimentare ar putea fi aprobată în Republica Moldova, documentul urmând să fie examinat în ședința Guvernului din 11 februarie. Noile reguli se aplică tuturor produselor nealimentare puse pe piață pentru consumatori și utilizatori finali și urmăresc consolidarea protecției sănătății și siguranței publice.

Potrivit notei informative, metodologia creează un cadru unitar de evaluare a riscurilor și stabilește măsurile ce pot fi aplicate atunci când un produs prezintă pericole. Sunt vizate produse de uz curent, precum jucării și articole pentru copii, electrocasnice, îmbrăcăminte, produse chimice de uz casnic sau cosmetice. Documentul enumeră riscuri mecanice, de înecare sau sufocare, electrocutare, incendii, arsuri, intoxicații chimice, contaminări microbiologice și zgomot excesiv, pericole care pot afecta în special copiii.

Evaluarea riscului se face prin combinarea gravitații posibilei vătămări cu probabilitatea producerii acesteia pe durata de viață a produsului. Gravitatea este clasificată în patru niveluri, de la vătămări minore până la consecințe foarte grave sau fatale, iar probabilitatea este estimată pe opt trepte, de la situații foarte frecvente, cu o probabilitate de cel puțin 50%, până la cazuri extrem de rare, de cel mult unu la un milion. În funcție de aceste criterii, produsele sunt încadrate în niveluri de risc scăzut, mediu, ridicat sau grav, iar nivelul stabilit determină tipul de măsuri ce pot fi aplicate, inclusiv restricționarea sau retragerea de pe piață.

Metodologia acordă o atenție sporită copiilor și altor consumatori vulnerabili, fiind prevăzute evaluări distincte pentru produsele destinate sau utilizate de copii foarte mici, copii mai mari, persoane vârstnice sau persoane cu dizabilități. În anumite situații, precum produsele care conțin substanțe chimice interzise, cele care au făcut deja obiectul unei retrageri sau rechemări ori cele care prezintă pericole evidente pentru copiii sub 36 de luni, riscul este considerat grav din start, fără a mai fi necesară parcurgerea tuturor etapelor de evaluare.

Documentul stabilește, totodată, cadrul pentru notificarea rapidă a produselor periculoase prin sistemele de schimb de informații și creează premisele pentru conectarea Republicii Moldova la sistemul european Safety Gate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Feb. 2026, 11:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
09 Feb. 2026, 11:56 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Veniturile bugetului public național au ajuns la 125,6 miliarde de lei, în creștere cu 15,3 miliarde de lei sau 13,8% față de anul precedent, arată datele cu privire la executarea bugetului public, publicate de Ministerul Finanțelor. Creșterea este susținută în principal de majorarea încasărilor din impozite, TVA și contribuții sociale.

Încasările din impozite și taxe au totalizat 75,9 miliarde de lei, cu 10,8% mai mult decât anul trecut. TVA rămâne cea mai importantă sursă, cu 37,4 miliarde de lei, în creștere cu 4 miliarde de lei (+12%). Avansul a fost înregistrat la TVA pentru bunurile și serviciile produse pe teritoriul Republicii Moldova, care a crescut cu aproape 20%, semn al unei activități economice interne mai intense.

Și accizele au adus mai mulți bani la buget. Este vorba de 12,6 miliarde de lei, cu un plus de 1,14 miliarde de lei față de anul precedent, în special pe fondul creșterii accizelor la produsele fabricate intern (+33%).

Pe partea de cheltuieli, bugetul a înregistrat o creștere similară cu cea a veniturilor. Cheltuielile totale și activele nefinanciare au ajuns la 139,9 miliarde de lei, în urcare cu 16,9 miliarde de lei (+13,7%).

Cele mai mari majorări s-au produs la: prestații sociale – 51,5 miliarde de lei, cu un plus de 6,8 miliarde de lei (+15,2%), cheltuieli de personal – 31,4 miliarde de lei, în creștere cu 3,6 miliarde de lei și bunuri și servicii – aproape 25 miliarde de lei, cu un avans de 11,7%.

În același timp, subvențiile au scăzut cu aproape 800 milioane de lei, până la 5 miliarde de lei, în timp ce granturile acordate au crescut de peste două ori, depășind 5,8 miliarde de lei.

În pofida creșterii veniturilor, deficitul bugetar s-a adâncit la 14,25 miliarde de lei, cu 1,63 miliarde de lei mai mult decât în anul precedent. Deficitul a fost acoperit în principal din surse de finanțare interne și externe.

Datele arată însă o scădere puternică a împrumuturilor externe nete, care s-au redus cu peste 8 miliarde de lei, în timp ce datoria internă a crescut semnificativ, ajungând la 6,7 miliarde de lei, în creștere cu aproape 42% față de anul precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!