(STUDIU) Programul prelungit de lucru ucide 745.000 de oameni anual. Avertismentul Organizației Mondiale a Sănătății

17 Mai 2021, 14:45
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
17 Mai 2021, 14:45 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Potrivit rezultateloe unui studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și a Organizația Internațională a Muncii (OIM) programul prelungit de lucru ucide sute de mii de oameni în întreaga lume în fiecare an.

Potrivit cercetătilor celor două organizații mondiale, s-au înregistrat aproximativ 745.000 de decese cauzate de accident vascular cerebral și boli cardiace ischemice în 2016, marcând o creștere de 29% din 2000.

Studiul, publicat în jurnalul Environment International, a reprezentat o primă analiză globală a pierderilor de vieți și de sănătate asociate cu program excesiv de muncă.

OMS și OIM au estimat că 398.000 de persoane au murit din cauza accidentului vascular cerebral și 347.000 din cauza bolilor de inimă în 2016, ca urmare a faptului că au lucrat cel puțin 55 de ore pe săptămână. Între 2000 și 2016, numărul deceselor cauzate de bolile de inimă din cauza orelor de muncă lungi a crescut cu 42%, iar din cauza accidentului vascular cerebral cu 19%.

Studiul a concluzionat că lucrul cu 55 sau mai multe ore pe săptămână este asociat cu un risc estimat cu 35% mai mare de accident vascular cerebral și cu un risc cu 17% mai mare de a muri din cauza bolii ischemice de inimă, comparativ cu munca de 35-40 de ore pe săptămână. În 2016, 488 de milioane de oameni din întreaga lume au fost expuși la ore lungi de lucru de peste 55 de ore pe săptămână, au estimat OMS și OIM.

„Povara bolii legate de muncă” sa dovedit a fi deosebit de semnificativă la bărbați (72% din decese au avut loc la bărbați), la persoanele care trăiesc în Pacificul de Vest (în care OMS include China, Coreea de Sud, Australia și Japonia printre alte țări) și regiunile din Asia de Sud-Est și lucrătorii de vârstă mijlocie sau mai în vârstă, a declarat OMS luni.

„Majoritatea deceselor înregistrate s-au numărat în rândul persoanelor care au murit cu vârste cuprinse între 60 și 79 de ani, care au lucrat timp de 55 de ore sau mai mult pe săptămână între 45 și 74 de ani”, a adăugat organizația.

Studiul OMS-OIM a inclus analiza a 37 de studii privind bolile cardiace ischemice și a 22 de studii privind accidentul vascular cerebral, precum și datele din peste 2.300 de anchete colectate în 154 de țări din perioada 1970-2018.

Deși studiul nu a acoperit perioada pandemiei, concluziile vin într-un moment în care numărul persoanelor care lucrează mai multe ore este în creștere și în prezent se ridică la 9% din populația totală la nivel global, a spus OMS, adăugând: „Această tendință pune chiar și mai multe persoane cu risc de dizabilitate profesională și deces precoce ”.

Pandemia de coronavirus a pus, de asemenea, mai mult accent pe programul de lucru, avertizând OMS că pandemia accelerează evoluțiile care ar putea alimenta tendința către creșterea timpului de lucru.

Directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a menționat că pandemia „a schimbat semnificativ modul în care lucrează mulți oameni”.

„Telemunca a devenit o normă în multe industrii, adesea estompând granițele dintre casă și muncă. În plus, multe companii au fost forțate să reducă sau să oprească operațiunile pentru a economisi bani, iar persoanele care încă se află pe salariu ajung să lucreze mai multe ori. Nici un loc de muncă nu merită riscul de accident vascular cerebral sau boli de inimă. Guvernele, angajatorii și lucrătorii trebuie să colaboreze pentru a conveni asupra limitelor pentru a proteja sănătatea lucrătorilor „, a spus el.

OMS a recomandat guvernelor „să introducă, să pună în aplicare și să aplice legile, reglementările și politicile care interzic orele suplimentare obligatorii și să asigure limite maxime ale timpului de lucru” și a sugerat că angajații ar putea împărți programul de lucru pentru a se asigura că numărul de ore lucrate nu urcă peste 55 sau mai mult pe săptămână.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!