(STUDIU) Programul prelungit de lucru ucide 745.000 de oameni anual. Avertismentul Organizației Mondiale a Sănătății

Potrivit rezultateloe unui studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și a Organizația Internațională a Muncii (OIM) programul prelungit de lucru ucide sute de mii de oameni în întreaga lume în fiecare an.

Potrivit cercetătilor celor două organizații mondiale, s-au înregistrat aproximativ 745.000 de decese cauzate de accident vascular cerebral și boli cardiace ischemice în 2016, marcând o creștere de 29% din 2000.

Studiul, publicat în jurnalul Environment International, a reprezentat o primă analiză globală a pierderilor de vieți și de sănătate asociate cu program excesiv de muncă.

OMS și OIM au estimat că 398.000 de persoane au murit din cauza accidentului vascular cerebral și 347.000 din cauza bolilor de inimă în 2016, ca urmare a faptului că au lucrat cel puțin 55 de ore pe săptămână. Între 2000 și 2016, numărul deceselor cauzate de bolile de inimă din cauza orelor de muncă lungi a crescut cu 42%, iar din cauza accidentului vascular cerebral cu 19%.

Studiul a concluzionat că lucrul cu 55 sau mai multe ore pe săptămână este asociat cu un risc estimat cu 35% mai mare de accident vascular cerebral și cu un risc cu 17% mai mare de a muri din cauza bolii ischemice de inimă, comparativ cu munca de 35-40 de ore pe săptămână. În 2016, 488 de milioane de oameni din întreaga lume au fost expuși la ore lungi de lucru de peste 55 de ore pe săptămână, au estimat OMS și OIM.

„Povara bolii legate de muncă” sa dovedit a fi deosebit de semnificativă la bărbați (72% din decese au avut loc la bărbați), la persoanele care trăiesc în Pacificul de Vest (în care OMS include China, Coreea de Sud, Australia și Japonia printre alte țări) și regiunile din Asia de Sud-Est și lucrătorii de vârstă mijlocie sau mai în vârstă, a declarat OMS luni.

„Majoritatea deceselor înregistrate s-au numărat în rândul persoanelor care au murit cu vârste cuprinse între 60 și 79 de ani, care au lucrat timp de 55 de ore sau mai mult pe săptămână între 45 și 74 de ani”, a adăugat organizația.

Studiul OMS-OIM a inclus analiza a 37 de studii privind bolile cardiace ischemice și a 22 de studii privind accidentul vascular cerebral, precum și datele din peste 2.300 de anchete colectate în 154 de țări din perioada 1970-2018.

Deși studiul nu a acoperit perioada pandemiei, concluziile vin într-un moment în care numărul persoanelor care lucrează mai multe ore este în creștere și în prezent se ridică la 9% din populația totală la nivel global, a spus OMS, adăugând: „Această tendință pune chiar și mai multe persoane cu risc de dizabilitate profesională și deces precoce ”.

Pandemia de coronavirus a pus, de asemenea, mai mult accent pe programul de lucru, avertizând OMS că pandemia accelerează evoluțiile care ar putea alimenta tendința către creșterea timpului de lucru.

Directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a menționat că pandemia „a schimbat semnificativ modul în care lucrează mulți oameni”.

„Telemunca a devenit o normă în multe industrii, adesea estompând granițele dintre casă și muncă. În plus, multe companii au fost forțate să reducă sau să oprească operațiunile pentru a economisi bani, iar persoanele care încă se află pe salariu ajung să lucreze mai multe ori. Nici un loc de muncă nu merită riscul de accident vascular cerebral sau boli de inimă. Guvernele, angajatorii și lucrătorii trebuie să colaboreze pentru a conveni asupra limitelor pentru a proteja sănătatea lucrătorilor „, a spus el.

OMS a recomandat guvernelor „să introducă, să pună în aplicare și să aplice legile, reglementările și politicile care interzic orele suplimentare obligatorii și să asigure limite maxime ale timpului de lucru” și a sugerat că angajații ar putea împărți programul de lucru pentru a se asigura că numărul de ore lucrate nu urcă peste 55 sau mai mult pe săptămână.

#ucide #program prelungit #Overtime #ore de munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.