Subvențiile agricole, plătite cu întârziere. FNF cere dublarea fondului de subvenționare

17 Mart. 2021, 14:41
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
17 Mart. 2021, 14:41 // Actual //  MD Bani

Producătorii agricoli primesc subvenții din partea statului cu întârziere, de la câteva luni la jumătate de an, iar aceasta ar conduce la situația în care fermierii nu pot plăti creditele accesate de la banci sau plătesc penalități instituțiilor bancare, pentru că nu au achitat la timp creditele accesate pentru agricultură.

Directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor (FNF), Vasile Mârzenco, a detaliat pentru IPN că mai mulți fermieri, care au depus încă în anul trecut dosare la Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA), nu au primit subvențiile cuvenite din partea statului, deși au fost nevoiți să se împrumute de la bănci ca să facă investiții.

„Datoriile pentru achitarea subvențiilor în agricultură sunt de aproape 1 miliard de lei, pentru anul trecut. Cerem ca acest fond să fie dublat. Asta se întâmplă din cauză că fondul pentru subvenții în agricultură nu a fost majorat în ultimii ani și acesta nu este suficient pentru a acoperi toate proiectele investiționale realizate de fermieri, în conformitate cu Legea privind pincipiile de subvenționare și cu Regulamentul de alocare a acestor subvenții. Fermierii iau credite, investesc în agricultură, construiesc, plantează, cumpără animale de prăsilă, luând în considerație faptul că la sfârșitul anului, când ei depun dosarele la Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură, statul le va restitui parțial cheltuielile. Dar subvențiile nu vin, pentru că nu sunt destule mijloace financiare în acest fond”, a menționat Vasile Mârzenco.

Directorul executiv de la FNF a relevat că, în astfel de condiții, subvențiile care sunt oferite agricultorilor pentru a-i încuraja să facă investiții, până la urmă, le aduc producătorilor agricoli mai mult dureri de cap.

Totodată, potrivit lui Vasile Mârzenco, în politica de subvenționare trebuie să existe abordări diferite, bine gândite, în raport cu micii producători și cu producătorii mari. „Fermierii mici și cei mijlocii, chiar dacă depun dosarele pentru subvenționare, niciodată nu primesc subvenții din prima tranșă. Trebuie să aștepte până când le vine rândul, fiindcă companiile mai mari sunt mai bine organizate, au angajați care operativ pregătesc pachetele de documente pe care le depun la AIPA, iar în septembrie-octombrie fondul de subvenționare este epuizat și producătorii mici și cei mijlocii sunt nevoiți să aștepte anul următor ca să primească aceste subvenții. E discriminare atunci când micii producători nu pot să acceseze bani din cauza lipsei de fonduri, pentru că aceste resurse financiare sunt consumate de cei mari”, a relevat directorul executiv al FNF.

Solicitată de IPN, Lucia Timofti, șefa direcției administrare și aprobare a proiectelor din cadrul AIPA, a menționat că instituția pe care o reprezintă examinează dosarele în ordinea în care acestea sunt depuse și nu este favorizat niciun producător agricol. Potrivit lui Timofti, subvențiile s-ar achita cu întârziere din cauza producătorilor agricoli, care depun dosarele pe ultima sută de metri. „Din februarie și până în octombrie, recepționăm circa 3 mii de cereri, iar în ultimele două-trei săptămâni din luna octombrie, noi mai primim alte 4 mii de cereri. Ele se proceseză, 7 mii de cereri, și la același personal din cadrul agenției, noi nu ne oprim de procesat cererile”, a adăugat Lucia Timofti.

27 Apr. 2026, 17:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
27 Apr. 2026, 17:33 // Actual //  Grîu Tatiana

Stocurile de securitate de gaze naturale ale Moldovei urmează să fie majorate, pentru a acoperi mai bine consumul în situații de criză. Guvernul propune creșterea acestora de la 50 milioane de metri cubi la 56,3 milioane de metri cubi, adică cu 6,5 milioane metri cubi mai mult decât în prezent, o majorare de circa 13%.

Este vorba despre rezervele strategice de gaze pe care statul trebuie să le aibă disponibile pentru situații excepționale, cum ar fi întreruperi de livrări sau crize energetice. Noul volum este calculat în baza consumului real din iarna trecută și reprezintă echivalentul a 10 zile de consum mediu zilnic, nivel minim prevăzut de lege.

Autoritățile explică faptul că aceste stocuri au fost crescute treptat în ultimii ani: de la un nivel de acoperire de 4 zile în 2022, la 8 zile în 2023, iar ulterior la 10 zile, conform cerințelor legale. Ajustarea actuală vine pentru a ține cont de consumul mai mare înregistrat în sezonul rece 2025–2026.

Proiectul mai prevede că aceste rezerve vor putea fi utilizate doar în condiții stricte: în cazul instituirii stării de alertă de către Guvern sau a stării de urgență de către Parlament, la decizia Comisiei Naționale de Management al Crizelor.

În ceea ce privește costurile, documentul precizează că nu vor fi alocate fonduri suplimentare din bugetul de stat. Cheltuielile pentru constituirea și menținerea stocurilor sunt acoperite de furnizorii de gaze, prin contribuții incluse în sistemul pieței.

Autoritățile susțin că majorarea este necesară pentru a asigura continuitatea livrărilor în perioade critice și pentru a reduce riscurile în sezonul rece, când consumul este cel mai ridicat. Proiectul urmează să fie consultat și avizat, iar ulterior aprobat de Guvern.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!