Subvențiile agricole, plătite cu întârziere. FNF cere dublarea fondului de subvenționare

17 Mart. 2021, 14:41
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
17 Mart. 2021, 14:41 // Actual //  MD Bani

Producătorii agricoli primesc subvenții din partea statului cu întârziere, de la câteva luni la jumătate de an, iar aceasta ar conduce la situația în care fermierii nu pot plăti creditele accesate de la banci sau plătesc penalități instituțiilor bancare, pentru că nu au achitat la timp creditele accesate pentru agricultură.

Directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor (FNF), Vasile Mârzenco, a detaliat pentru IPN că mai mulți fermieri, care au depus încă în anul trecut dosare la Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA), nu au primit subvențiile cuvenite din partea statului, deși au fost nevoiți să se împrumute de la bănci ca să facă investiții.

„Datoriile pentru achitarea subvențiilor în agricultură sunt de aproape 1 miliard de lei, pentru anul trecut. Cerem ca acest fond să fie dublat. Asta se întâmplă din cauză că fondul pentru subvenții în agricultură nu a fost majorat în ultimii ani și acesta nu este suficient pentru a acoperi toate proiectele investiționale realizate de fermieri, în conformitate cu Legea privind pincipiile de subvenționare și cu Regulamentul de alocare a acestor subvenții. Fermierii iau credite, investesc în agricultură, construiesc, plantează, cumpără animale de prăsilă, luând în considerație faptul că la sfârșitul anului, când ei depun dosarele la Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură, statul le va restitui parțial cheltuielile. Dar subvențiile nu vin, pentru că nu sunt destule mijloace financiare în acest fond”, a menționat Vasile Mârzenco.

Directorul executiv de la FNF a relevat că, în astfel de condiții, subvențiile care sunt oferite agricultorilor pentru a-i încuraja să facă investiții, până la urmă, le aduc producătorilor agricoli mai mult dureri de cap.

Totodată, potrivit lui Vasile Mârzenco, în politica de subvenționare trebuie să existe abordări diferite, bine gândite, în raport cu micii producători și cu producătorii mari. „Fermierii mici și cei mijlocii, chiar dacă depun dosarele pentru subvenționare, niciodată nu primesc subvenții din prima tranșă. Trebuie să aștepte până când le vine rândul, fiindcă companiile mai mari sunt mai bine organizate, au angajați care operativ pregătesc pachetele de documente pe care le depun la AIPA, iar în septembrie-octombrie fondul de subvenționare este epuizat și producătorii mici și cei mijlocii sunt nevoiți să aștepte anul următor ca să primească aceste subvenții. E discriminare atunci când micii producători nu pot să acceseze bani din cauza lipsei de fonduri, pentru că aceste resurse financiare sunt consumate de cei mari”, a relevat directorul executiv al FNF.

Solicitată de IPN, Lucia Timofti, șefa direcției administrare și aprobare a proiectelor din cadrul AIPA, a menționat că instituția pe care o reprezintă examinează dosarele în ordinea în care acestea sunt depuse și nu este favorizat niciun producător agricol. Potrivit lui Timofti, subvențiile s-ar achita cu întârziere din cauza producătorilor agricoli, care depun dosarele pe ultima sută de metri. „Din februarie și până în octombrie, recepționăm circa 3 mii de cereri, iar în ultimele două-trei săptămâni din luna octombrie, noi mai primim alte 4 mii de cereri. Ele se proceseză, 7 mii de cereri, și la același personal din cadrul agenției, noi nu ne oprim de procesat cererile”, a adăugat Lucia Timofti.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:09
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:09 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Banca Națională a Moldovei au constituit 5 019,69 milioane de euro la data de 27 februarie 2026, în scădere cu 61,01 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 ianuarie 2026, când acestea se ridicau la 5 080,70 milioane de euro.

Potrivit datelor publicate de banca centrală, diminuarea rezervelor valutare a fost determinată în principal de mai multe ieșiri de fonduri.

Cea mai mare contribuție a avut-o scăderea rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate, care a generat ieșiri nete de 86,05 milioane de euro. De asemenea, au fost efectuate plăți pentru serviciul datoriei publice externe a Republicii Moldova, în valoare de 18,76 milioane de euro.

În același timp, au fost înregistrate plăți ale Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova de 1,59 milioane de euro, precum și un rezultat net negativ al operațiunilor de tip swap valutar pe piața valutară internă, de 0,02 milioane de euro.

Totuși, o serie de factori au contribuit la majorarea parțială a rezervelor valutare în perioada de raportare. Printre aceștia se numără aprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor în raport cu euro, care a adăugat 25,42 milioane de euro.

De asemenea, veniturile din gestionarea rezervelor valutare au generat 11,52 milioane de euro, iar încasările în favoarea Ministerului Finanțelor sub formă de credite, granturi și alte intrări pentru proiecte investiționale au însumat 3,92 milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!