Subvențiile agricole, plătite cu întârziere. FNF cere dublarea fondului de subvenționare

17 Mart. 2021, 14:41
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
17 Mart. 2021, 14:41 // Actual //  MD Bani

Producătorii agricoli primesc subvenții din partea statului cu întârziere, de la câteva luni la jumătate de an, iar aceasta ar conduce la situația în care fermierii nu pot plăti creditele accesate de la banci sau plătesc penalități instituțiilor bancare, pentru că nu au achitat la timp creditele accesate pentru agricultură.

Directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor (FNF), Vasile Mârzenco, a detaliat pentru IPN că mai mulți fermieri, care au depus încă în anul trecut dosare la Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA), nu au primit subvențiile cuvenite din partea statului, deși au fost nevoiți să se împrumute de la bănci ca să facă investiții.

„Datoriile pentru achitarea subvențiilor în agricultură sunt de aproape 1 miliard de lei, pentru anul trecut. Cerem ca acest fond să fie dublat. Asta se întâmplă din cauză că fondul pentru subvenții în agricultură nu a fost majorat în ultimii ani și acesta nu este suficient pentru a acoperi toate proiectele investiționale realizate de fermieri, în conformitate cu Legea privind pincipiile de subvenționare și cu Regulamentul de alocare a acestor subvenții. Fermierii iau credite, investesc în agricultură, construiesc, plantează, cumpără animale de prăsilă, luând în considerație faptul că la sfârșitul anului, când ei depun dosarele la Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură, statul le va restitui parțial cheltuielile. Dar subvențiile nu vin, pentru că nu sunt destule mijloace financiare în acest fond”, a menționat Vasile Mârzenco.

Directorul executiv de la FNF a relevat că, în astfel de condiții, subvențiile care sunt oferite agricultorilor pentru a-i încuraja să facă investiții, până la urmă, le aduc producătorilor agricoli mai mult dureri de cap.

Totodată, potrivit lui Vasile Mârzenco, în politica de subvenționare trebuie să existe abordări diferite, bine gândite, în raport cu micii producători și cu producătorii mari. „Fermierii mici și cei mijlocii, chiar dacă depun dosarele pentru subvenționare, niciodată nu primesc subvenții din prima tranșă. Trebuie să aștepte până când le vine rândul, fiindcă companiile mai mari sunt mai bine organizate, au angajați care operativ pregătesc pachetele de documente pe care le depun la AIPA, iar în septembrie-octombrie fondul de subvenționare este epuizat și producătorii mici și cei mijlocii sunt nevoiți să aștepte anul următor ca să primească aceste subvenții. E discriminare atunci când micii producători nu pot să acceseze bani din cauza lipsei de fonduri, pentru că aceste resurse financiare sunt consumate de cei mari”, a relevat directorul executiv al FNF.

Solicitată de IPN, Lucia Timofti, șefa direcției administrare și aprobare a proiectelor din cadrul AIPA, a menționat că instituția pe care o reprezintă examinează dosarele în ordinea în care acestea sunt depuse și nu este favorizat niciun producător agricol. Potrivit lui Timofti, subvențiile s-ar achita cu întârziere din cauza producătorilor agricoli, care depun dosarele pe ultima sută de metri. „Din februarie și până în octombrie, recepționăm circa 3 mii de cereri, iar în ultimele două-trei săptămâni din luna octombrie, noi mai primim alte 4 mii de cereri. Ele se proceseză, 7 mii de cereri, și la același personal din cadrul agenției, noi nu ne oprim de procesat cererile”, a adăugat Lucia Timofti.

Realitatea Live

15 Ian. 2026, 17:32
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Ian. 2026, 17:32 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!