Subvențiile agricole, plătite cu întârziere. FNF cere dublarea fondului de subvenționare

17 Mart. 2021, 14:41
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
17 Mart. 2021, 14:41 // Actual //  MD Bani

Producătorii agricoli primesc subvenții din partea statului cu întârziere, de la câteva luni la jumătate de an, iar aceasta ar conduce la situația în care fermierii nu pot plăti creditele accesate de la banci sau plătesc penalități instituțiilor bancare, pentru că nu au achitat la timp creditele accesate pentru agricultură.

Directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor (FNF), Vasile Mârzenco, a detaliat pentru IPN că mai mulți fermieri, care au depus încă în anul trecut dosare la Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA), nu au primit subvențiile cuvenite din partea statului, deși au fost nevoiți să se împrumute de la bănci ca să facă investiții.

„Datoriile pentru achitarea subvențiilor în agricultură sunt de aproape 1 miliard de lei, pentru anul trecut. Cerem ca acest fond să fie dublat. Asta se întâmplă din cauză că fondul pentru subvenții în agricultură nu a fost majorat în ultimii ani și acesta nu este suficient pentru a acoperi toate proiectele investiționale realizate de fermieri, în conformitate cu Legea privind pincipiile de subvenționare și cu Regulamentul de alocare a acestor subvenții. Fermierii iau credite, investesc în agricultură, construiesc, plantează, cumpără animale de prăsilă, luând în considerație faptul că la sfârșitul anului, când ei depun dosarele la Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură, statul le va restitui parțial cheltuielile. Dar subvențiile nu vin, pentru că nu sunt destule mijloace financiare în acest fond”, a menționat Vasile Mârzenco.

Directorul executiv de la FNF a relevat că, în astfel de condiții, subvențiile care sunt oferite agricultorilor pentru a-i încuraja să facă investiții, până la urmă, le aduc producătorilor agricoli mai mult dureri de cap.

Totodată, potrivit lui Vasile Mârzenco, în politica de subvenționare trebuie să existe abordări diferite, bine gândite, în raport cu micii producători și cu producătorii mari. „Fermierii mici și cei mijlocii, chiar dacă depun dosarele pentru subvenționare, niciodată nu primesc subvenții din prima tranșă. Trebuie să aștepte până când le vine rândul, fiindcă companiile mai mari sunt mai bine organizate, au angajați care operativ pregătesc pachetele de documente pe care le depun la AIPA, iar în septembrie-octombrie fondul de subvenționare este epuizat și producătorii mici și cei mijlocii sunt nevoiți să aștepte anul următor ca să primească aceste subvenții. E discriminare atunci când micii producători nu pot să acceseze bani din cauza lipsei de fonduri, pentru că aceste resurse financiare sunt consumate de cei mari”, a relevat directorul executiv al FNF.

Solicitată de IPN, Lucia Timofti, șefa direcției administrare și aprobare a proiectelor din cadrul AIPA, a menționat că instituția pe care o reprezintă examinează dosarele în ordinea în care acestea sunt depuse și nu este favorizat niciun producător agricol. Potrivit lui Timofti, subvențiile s-ar achita cu întârziere din cauza producătorilor agricoli, care depun dosarele pe ultima sută de metri. „Din februarie și până în octombrie, recepționăm circa 3 mii de cereri, iar în ultimele două-trei săptămâni din luna octombrie, noi mai primim alte 4 mii de cereri. Ele se proceseză, 7 mii de cereri, și la același personal din cadrul agenției, noi nu ne oprim de procesat cererile”, a adăugat Lucia Timofti.

Realitatea Live

13 Feb. 2026, 17:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Feb. 2026, 17:49 // Actual //  Ursu Victor

Un număr de 13.810 persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau luate la evidență în anul 2025 pe malul drept al Nistrului în calitate de angajați oficiali, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Din total, 57,6% sunt bărbați (7.950 persoane), iar 42,4% femei (5.860 persoane), ceea ce indică o participare semnificativă a forței de muncă din regiune pe piața muncii controlată de autoritățile constituționale.

Distribuția geografică arată o concentrare majoră în municipiul Chișinău, unde activează peste 80% dintre acești salariați. Cei mai mulți provin din orașele Tiraspol, Bender, Slobozia și din localitățile din proximitatea acestora, care cumulează peste 54% din total.

Datele indică și un grad ridicat de formalizare a raporturilor de muncă. Aproximativ 93,85% dintre angajați activează în baza contractelor individuale de muncă, fapt ce confirmă caracterul legal și stabil al relațiilor de serviciu.

În ceea ce privește domeniile de activitate, lucrătorii din regiunea transnistreană sunt prezenți în special în comerțul cu amănuntul, transporturi, învățământul secundar general, construcții, industria de prelucrare, precum și în activități de asistență medicală și farmaceutică.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, aceste evoluții confirmă un nivel avansat de integrare a locuitorilor din stânga Nistrului pe piața muncii de pe malul drept. Autoritățile subliniază că angajații beneficiază de relații de muncă sigure și legale, acces la toate tipurile de concedii și salarii competitive.

Prin participarea lor în sectoare-cheie ale economiei, locuitorii din regiunea transnistreană contribuie direct la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, mai arată datele oficiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!