Subvențiile fermierilor, în colaps cu datorii de patru ori mai mari. Slusari: „Volcii bilet” pentru Bolea

Fostul director al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, susține că sistemul de subvenționare în agricultură se află într-o criză financiară profundă, generată de creșterea accelerată a datoriilor față de agricultori, mult peste nivelul fondurilor alocate anual de stat.

Potrivit lui Slusari, în anul 2021 fondul de subvenționare în agricultură a fost de 1,1 miliarde de lei, iar datoriile restante pentru plata subvențiilor constituiau aproximativ 1 miliard de lei. „În anul 2026 fondul este planificat la 1,7 miliarde de lei, însă datoriile la achitarea subvențiilor pentru doi ani s-au ridicat deja la circa 4 miliarde de lei”, afirmă acesta.

Slusari subliniază că, în ultimii cinci ani, sprijinul acordat agricultorilor a crescut nesemnificativ raportat la volumul restanțelor. „În 5 ani sprijinul agricultorilor s-a majorat doar cu aproape 55%, însă datoriile au crescut de patru ori”, a menționat el.

În aceste condiții, Alexandr Slusari afirmă că mecanismul de subvenționare nu mai este funcțional. „Sistemul de subvenționare a ajuns într-un colaps financiar, când este nevoie de aproximativ 2,4 fonduri de subvenționare pentru achitarea datoriilor din anii 2024–2025, fără achitarea subvențiilor pe măsurile curente din anul 2026”, a avertizat Slusari.

Acesta susține că actuala criză din finanțarea agriculturii a fost generată în perioada în care Ministerul Agriculturii a fost condus de Vladimir Bolea, în prezent ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. „În orice companie privată, un manager care ar fi admis o asemenea discrepanță imensă demult ar fi fost concediat cu ”volcii bilet”. Nimeni nu l-ar mai fi angajat nici măcar ca paznic la stână. La noi omul după 2,5 ani de managment defectuos este mutat de la ministerul agriculturii la alt minister cu gestionarea bugetului de căteva ori mai mare. (…) Criza de proporție în finanțarea agriculturii a fost generată de domnul Vladimir Bolea, iar rezolvarea acestei situații va fi foarte grea”, afirmă Slusari.

Slusari a mai precizat că are „multe întrebări la activitatea curentă a Ministerului Agriculturii”, însă consideră că problema subvențiilor reprezintă una dintre cele mai grave crize structurale cu care se confruntă sectorul agricol în prezent.

Conform datelor oficiale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, restanțele statului față de fermieri au ajuns la 3,4 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#alexandr slusari #Vladimir Bolea #fermieri #subvenții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.