Succesul maşinilor hibride ajută Renault în tranziţia spre vehiculele electrice

Pariul şefului Renault, Luca de Meo, pe tehnologia low-cost pentru cutiile de viteze permite producătorului auto francez să câştige teren pe piaţa europeană a maşinilor hibride, care înregistrează o creştere rapidă, rivalii fiind afectaţi de dificultăţile legate de mobilitatea electrică, transmite Reuters.

Cererea pentru vehicule electrice (EV) scumpe este redusă în Europa, chiar dacă interdicţia UE privind maşinile alimentate cu motoare pe combustie va intra în vigoare în 2035, ceea ce pune presiune pe industria auto europeană.

Compania Renault, care este mai mică decât alte firme auto şi a fost afectată de pierderi record în 2020, arată o soliditate surprinzătoare pe segmentul maşinilor hibride, care folosesc atât un motor termic cât şi unul electric.

În primele opt luni din 2024, vânzările Renault de modele hibride, inclusiv Clio şi Captur, au crescut cu 55% faţă de perioada similară din 2023, faţă de un avans de 21,1% la nivelul Uniunii Europene. Astfel, marca Renault este a doua cea mai mare din Europa pe segmentul maşinilor hibride, după grupul nipon Toyota.

“Renault pare că se descurcă foarte, foarte bine. Credem că pur şi simplu firma este mai versatilă şi mai agilă decât rivalele”, susţin analiştii de la Stifel după ce în 8 octombrie compania anunţase că îşi menţine obiectivele financiare, fiind unul din puţinii producători auto care nu şi-a înrăutăţit previziunile, pe fondul condiţiilor dificile de pe piaţă.

Cererea pentru modele hibride ar urma să continue să crească până la finalul deceniului, înainte ca EV să preia conducerea, conform companiilor Dataforce şi S&P Global.

Cu o capitalizare de piaţă de aproximativ 11,6 miliarde de euro, Renault valorează doar un sfert din liderul european Volkswagen.

Luca de Meo va dezvălui la Salonul auto de la Paris noul SUV electric Renault 4, după recenta lansare a Renault 5, un alt EV mic.

#electrice #Renault #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de motorină ale Ucrainei prin România „nu și-au revenit la nivelurile de dinaintea interdicției”, arată o analiză Profit.ro, deși Kievul a renunțat la restricțiile impuse pe 1 octombrie privind livrările prin portul Constanța. Traderii care foloseau terminalele constănțene preferă acum să vândă pe alte piețe, „printre care România, Serbia și Republica Moldova”.

În analiză se precizează că în octombrie „importurile maritime de motorină prin Oil Terminal au scăzut cu 50%”, până la 190.000 de tone, ceea ce a obligat compania românească să își reducă estimările de venituri pe 2025. Incertitudinea creată de Ucraina a dus la reorientarea comercianților: un operator citat de Enkorr spune că „ne vom concentra pe alte piețe”, iar altul afirmă că „vindem activ pe piața din România”.

Efectele se simt și în Republica Moldova. Analiza notează că „unele companii moldovenești au redevenit active în terminalele de la Marea Neagră”, după oprirea livrărilor de la rafinăria Petrotel-Lukoil, afectată de sancțiunile SUA. Totodată, presa de la Kiev relatează că Ucraina ar fi ridicat restricția privind motorina din portul Giurgiulești, ceea ce ar permite firmelor moldovenești „să poată reexporta carburanți în Ucraina”.

”Cererea de motorină din partea Republicii Moldova ar putea crește și mai mult, deoarece există zvonuri, potrivit presei de la Kiev, că Ucraina a ridicat interdicția privind importurile de motorină din portul Giurgiulești, ceea ce ar permite firmelor moldovenești să poată reexporta carburanți în Ucraina”, se menționează în analiza jurnaliștilor români.

În aceasta se subliniază că și fluxurile de motorină din India, aproximativ „73.000 de tone sosite la Constanța”, au fost redirecționate către România, Serbia și Republica Moldova, pe fondul scăderii cotațiilor și al schimbărilor din piață.

#port constanta #Ucraina #motorina #Moldova