Succesul maşinilor hibride ajută Renault în tranziţia spre vehiculele electrice

15 Oct. 2024, 09:30
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2024, 09:30 // Actual //  Ursu Victor

Pariul şefului Renault, Luca de Meo, pe tehnologia low-cost pentru cutiile de viteze permite producătorului auto francez să câştige teren pe piaţa europeană a maşinilor hibride, care înregistrează o creştere rapidă, rivalii fiind afectaţi de dificultăţile legate de mobilitatea electrică, transmite Reuters.

Cererea pentru vehicule electrice (EV) scumpe este redusă în Europa, chiar dacă interdicţia UE privind maşinile alimentate cu motoare pe combustie va intra în vigoare în 2035, ceea ce pune presiune pe industria auto europeană.

Compania Renault, care este mai mică decât alte firme auto şi a fost afectată de pierderi record în 2020, arată o soliditate surprinzătoare pe segmentul maşinilor hibride, care folosesc atât un motor termic cât şi unul electric.

În primele opt luni din 2024, vânzările Renault de modele hibride, inclusiv Clio şi Captur, au crescut cu 55% faţă de perioada similară din 2023, faţă de un avans de 21,1% la nivelul Uniunii Europene. Astfel, marca Renault este a doua cea mai mare din Europa pe segmentul maşinilor hibride, după grupul nipon Toyota.

“Renault pare că se descurcă foarte, foarte bine. Credem că pur şi simplu firma este mai versatilă şi mai agilă decât rivalele”, susţin analiştii de la Stifel după ce în 8 octombrie compania anunţase că îşi menţine obiectivele financiare, fiind unul din puţinii producători auto care nu şi-a înrăutăţit previziunile, pe fondul condiţiilor dificile de pe piaţă.

Cererea pentru modele hibride ar urma să continue să crească până la finalul deceniului, înainte ca EV să preia conducerea, conform companiilor Dataforce şi S&P Global.

Cu o capitalizare de piaţă de aproximativ 11,6 miliarde de euro, Renault valorează doar un sfert din liderul european Volkswagen.

Luca de Meo va dezvălui la Salonul auto de la Paris noul SUV electric Renault 4, după recenta lansare a Renault 5, un alt EV mic.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!