Succesul maşinilor hibride ajută Renault în tranziţia spre vehiculele electrice

Pariul şefului Renault, Luca de Meo, pe tehnologia low-cost pentru cutiile de viteze permite producătorului auto francez să câştige teren pe piaţa europeană a maşinilor hibride, care înregistrează o creştere rapidă, rivalii fiind afectaţi de dificultăţile legate de mobilitatea electrică, transmite Reuters.

Cererea pentru vehicule electrice (EV) scumpe este redusă în Europa, chiar dacă interdicţia UE privind maşinile alimentate cu motoare pe combustie va intra în vigoare în 2035, ceea ce pune presiune pe industria auto europeană.

Compania Renault, care este mai mică decât alte firme auto şi a fost afectată de pierderi record în 2020, arată o soliditate surprinzătoare pe segmentul maşinilor hibride, care folosesc atât un motor termic cât şi unul electric.

În primele opt luni din 2024, vânzările Renault de modele hibride, inclusiv Clio şi Captur, au crescut cu 55% faţă de perioada similară din 2023, faţă de un avans de 21,1% la nivelul Uniunii Europene. Astfel, marca Renault este a doua cea mai mare din Europa pe segmentul maşinilor hibride, după grupul nipon Toyota.

“Renault pare că se descurcă foarte, foarte bine. Credem că pur şi simplu firma este mai versatilă şi mai agilă decât rivalele”, susţin analiştii de la Stifel după ce în 8 octombrie compania anunţase că îşi menţine obiectivele financiare, fiind unul din puţinii producători auto care nu şi-a înrăutăţit previziunile, pe fondul condiţiilor dificile de pe piaţă.

Cererea pentru modele hibride ar urma să continue să crească până la finalul deceniului, înainte ca EV să preia conducerea, conform companiilor Dataforce şi S&P Global.

Cu o capitalizare de piaţă de aproximativ 11,6 miliarde de euro, Renault valorează doar un sfert din liderul european Volkswagen.

Luca de Meo va dezvălui la Salonul auto de la Paris noul SUV electric Renault 4, după recenta lansare a Renault 5, un alt EV mic.

#electrice #Renault #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).