Suma uriașă cerută de Polonia Uniunii Europene pentru a crește tranzitul cerealelor ucrainene

Autorităţile poloneze au prezentat Comisiei Europene o estimare de cost pentru investiţiile necesare a fi făcute în infrastructură astfel încât Varşovia să poată majora tranzitul de cereale şi alte produse agro-alimentare ucrainene via graniţa dintre Polonia şi Ucraina, a declarat o sursă europeană pentru agenţia de presă PAP.

În urmă cu câteva luni, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că UE va furniza fonduri în scopul creşterii tranzitului cerealelor din Ucraina, dar nu a venit şi cu detalii concrete. Potrivit agenţiei de presă PAP, oficialii polonezi au prezentat Bruxelles-ului o estimare a costurilor pentru investiţiile necesare.

Potrivit documentelor consultate de PAP, autorităţile poloneze susţin că au nevoie de aproximativ 500 de milioane de euro pentru a moderniza actualele puncte de trecere a frontierei pentru camioane de la Dorohusk-Jagodzin, Hrebenne-Rawa Ruska şi Korczowa-Krakowiec, precum şi infrastructura feroviară din oraşul Przemysl, amplasat la frontiera Poloniei cu Ucraina. Alte 500 de milioane de euro ar urma să fie alocate pentru modernizarea legăturilor feroviare de la frontiera între Polonia şi Ucraina, construcţia de noi terminale pentru camioane şi construirea de puncte de control vamal.

Informaţiile publicate de PAP au fost confirmate de ambasadorul Poloniei la UE, Andrzej Sados. ”De un an şi jumătate, dorim să creştem tranzitul de cereale ucrainene spre ţările terţe, în special spre Africa. Totuşi, asta necesită investiţii şi am trimis solicitări repetate către Comisia Europeană să majoreze capacitatea infrastructurii”, a spus Andrzej Sados.

Membrii estici ai UE, Polonia, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria, cu aprobarea Bruxelles-ului, şi-au închis pieţele pentru grâul, porumbul, rapiţa şi floarea-soarelui din Ucraina până la 15 septembrie, în încercarea de a-şi proteja propriile sectoare agricole. Măsurile au fost în vigoare, iniţial, până la 5 iunie 2023 însă Comisia Europeană a prelungit restricţiile până pe data 15 septembrie.

Săptămâna trecută, vicepremierul Jaroslaw Kaczynski a declarat că, în cazul în care interdicţia susţinută de UE nu va fi prelungită, Polonia o va continua în mod independent.

#polonia #Cereale #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Investitorilor Străini din Republica Moldova (FIA) a prezentat cea de-a noua ediție a Cărții Albe 2025 – document strategic considerat principalul instrument de dialog dintre mediul de afaceri și autorități. Publicația apare în contextul noului statut al Republicii Moldova de țară candidată la Uniunea Europeană și pune pe masă o agendă amplă de reforme menite să îmbunătățească mediul economic și să accelereze convergența europeană.

Cartea Albă este aliniată cu documentele guvernamentale care structurează parcursul de aderare – Agenda de Reforme aferentă Planului de Creștere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027 și Programul Național de Aderare 2025–2029. Experții au evaluat nivelul de compatibilitate la circa 85–90%, ceea ce, potrivit FIA, confirmă rolul organizației ca partener strategic al Guvernului în procesul de integrare.

„Interesul nostru comun, ca investitori, este foarte clar: reguli de joc transparente, stabile și previzibile. Cartea Albă 2025 reflectă nu doar provocările de astăzi, ci și viziunea noastră comună asupra modului în care Moldova poate deveni mai competitivă, mai durabilă și mai atractivă pentru investiții pe termen lung. Ne așteptăm ca acest document și dialogul care va urma cu autoritățile statului să devină baza unei noi etape de cooperare pentru îmbunătățirea mediului de afaceri în Republica Moldova”, a declarat Alphan Akpece, președintele FIA și Director General – Efes Vitanta Moldova Brewery.

Ediția din acest an propune opt capitole de reformă, fiecare acoperind un domeniu strategic. Investitorii solicită continuarea reformei justiției și consolidarea statului de drept, un sistem fiscal previzibil și digitalizat, ajustări pe piața muncii și legarea educației de necesitățile economiei, modernizarea cadrului concurențial, politici pentru tranziția verde, măsuri pentru accelerarea transformării digitale și competitivității telecomunicațiilor, reforme în agricultură și regimul funciar, precum și consolidarea sistemului financiar.

Documentul include recomandări pentru dezvoltarea competențelor digitale, extinderea învățământului dual, simplificarea reglementărilor, stimularea investițiilor în energie regenerabilă, trecerea etapizată la 5G, digitalizarea cadastrului, transparența tranzacțiilor funciare și accelerarea inovațiilor fintech. Scopul general este crearea unui cadru predictibil, comparabil cu standardele europene, care să favorizeze investițiile și creșterea economică.

Cartea Albă este elaborată anual din 2005, iar peste 80% dintre recomandările sale sunt preluate de autorități, potrivit FIA. Ediția 2025 continuă această tradiție și reflectă angajamentul investitorilor străini de a susține transformarea economică a Republicii Moldova prin reforme consecvente, instituții puternice și dialog deschis.

FIA reunește 24 de companii din 14 țări, cu investiții cumulate de peste 2,6 miliarde de euro și peste 20 000 de angajați în sectoare, precum agricultură, vinificație, telecomunicații, IT, sănătate, industrie petrolieră, produse farmaceutice și sector bancar.