Suntem datori vânduți! Câte miliarde de lei vor fi direcționați pentru plata datoriei în 2022

În 2019 deservirea datoriei publice costa bugetul 4 miliarde de lei. În 2021 costurile pentru deservirea datoriei publice a crescut până la 6,1 miliarde de lei, iar în 2022 estimativ va crește până la 8,3 miliarde de lei, dintre care aproape 3 miliarde de lei va fi doar plata dobânzilor, iar cea mai mare parte va merge pentru creditele interne accesate în ultimii ani, contată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, suplementar la dobânzi, Republica Moldova va trebui să întoarcă în 2022 datorii mai vechi de 5,4 miliarde de lei, în special împrumuturi interne pe termen scurt.

Guvernul actual, pentru a scădea povara datoriei în următorii ani, banii pe care îi va împrumuta trebuie să-i împrumute pe un termen cât mai lung, iar dobânda să fie cât mai mică. Astfel, să fie readusă plata dobânzilor la parametrii de 1,5 miliarde de lei, iar întoarcerea împrumuturilor mai vechi să nu depășească 4 miliarde de lei anual. Împrumuturile interne care au dominat în ultimii ani, când eram izolați de toți partenerii, au creat o presiune pe viitorul BPN. Guvernul actual a moștenit anul trecut o istorie creditară nu dintre cele mai bune, pe care în 2021 a început să o îmbunătățească”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Expertul a mai menționat că anul 2022 va fi caracterizat prin: (1) creșterea în continuare a suportului extern, în special din contul granturilor; (2) revenirea la proiectele investiționale, deoarece în perioada de criză acestea au fost reduse în favoarea celor sociale, pentru a scăpa cetățenii de șocul prețurilor; (3) continuarea susținerii celor mai vulnerabile categorii sociale, a bugetarilor care primesc cele mai mici salarii.

#rambursare #datorie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței a venit cu precizări oficiale privind recentele creșteri ale prețurilor la carnea de porc, după apariția unor declarații alarmante în spațiul public și preluări mediatice care au ridicat suspiciuni privind eventuale înțelegeri de cartel sau abuzuri din partea comercianților.

Potrivit instituției, în contextul unei economii de piață, formarea prețurilor este influențată de factori obiectivi, precum cererea și oferta, costurile de producție și transport, nivelul taxelor, fluctuațiile internaționale sau balanța de importuri și exporturi. Consiliul nu are atribuții de a stabili, plafona sau modifica prețuri, și nici nu poate sancționa companiile doar pentru că își majorează prețurile.

Totuși, autoritatea de concurență monitorizează cu atenție piața și intervine în cazul identificării unor practici anticoncurențiale, precum înțelegeri între concurenți privind fixarea prețurilor sau abuzul de poziție dominantă. În acest moment, Consiliul analizează situația de pe piața cărnii de porc pentru a detecta eventuale semnale care ar putea indica astfel de comportamente ilegale.

„Îndemnăm producătorii, comercianții și consumatorii să ne sesizeze orice comportament suspect. Vom interveni acolo unde legea ne permite”, se menționează în comunicatul oficial.

Consiliul Concurenței reiterează că își menține angajamentul de a asigura o piață corectă și competitivă, în beneficiul consumatorilor și al unei economii sănătoase.