Suntem datori vânduți! Câte miliarde de lei vor fi direcționați pentru plata datoriei în 2022

În 2019 deservirea datoriei publice costa bugetul 4 miliarde de lei. În 2021 costurile pentru deservirea datoriei publice a crescut până la 6,1 miliarde de lei, iar în 2022 estimativ va crește până la 8,3 miliarde de lei, dintre care aproape 3 miliarde de lei va fi doar plata dobânzilor, iar cea mai mare parte va merge pentru creditele interne accesate în ultimii ani, contată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, suplementar la dobânzi, Republica Moldova va trebui să întoarcă în 2022 datorii mai vechi de 5,4 miliarde de lei, în special împrumuturi interne pe termen scurt.

Guvernul actual, pentru a scădea povara datoriei în următorii ani, banii pe care îi va împrumuta trebuie să-i împrumute pe un termen cât mai lung, iar dobânda să fie cât mai mică. Astfel, să fie readusă plata dobânzilor la parametrii de 1,5 miliarde de lei, iar întoarcerea împrumuturilor mai vechi să nu depășească 4 miliarde de lei anual. Împrumuturile interne care au dominat în ultimii ani, când eram izolați de toți partenerii, au creat o presiune pe viitorul BPN. Guvernul actual a moștenit anul trecut o istorie creditară nu dintre cele mai bune, pe care în 2021 a început să o îmbunătățească”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Expertul a mai menționat că anul 2022 va fi caracterizat prin: (1) creșterea în continuare a suportului extern, în special din contul granturilor; (2) revenirea la proiectele investiționale, deoarece în perioada de criză acestea au fost reduse în favoarea celor sociale, pentru a scăpa cetățenii de șocul prețurilor; (3) continuarea susținerii celor mai vulnerabile categorii sociale, a bugetarilor care primesc cele mai mici salarii.

#rambursare #datorie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Franța de a interzice anumite produse alimentare care conțin reziduuri de pesticide neaprobate în Uniunea Europeană nu este de natură să afecteze direct Republica Moldova.

Întrebat despre impactul măsurii, șeful Guvernului a precizat că subiectul a fost discutat inclusiv la nivel guvernamental, în cadrul întrevederilor de la Davos. Potrivit acestuia, autoritățile franceze au transmis că restricțiile vizează toate statele terțe, nu doar Republica Moldova, și reprezintă un răspuns la depistarea unor ingrediente toxice în anumite produse agroalimentare importate.

„Cunoscând produsele noastre, de calitate bună, nu credem că vom fi afectați de aceste măsuri. Continuăm dialogul cu partenerii francezi, dar este și un mesaj către producătorii autohtoni să fie foarte atenți”, a spus premierul. Alexandru Munteanu a subliniat că marii producători sunt, de regulă, prudenți, însă a recomandat verificări suplimentare, inclusiv cu sprijinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, pentru a exista certitudinea că produsele nu conțin nici măcar doze admise de pesticide.

Începând cu 8 februarie 2026, Franța va suspenda importul și comercializarea unor produse alimentare provenite din afara Uniunii Europene dacă sunt detectate reziduuri de substanțe active neaprobate în UE. Măsura se aplică atât produselor proaspete, cât și celor procesate și vizează, printre altele, mere, pere, caise, cireșe, piersici, prune, struguri de masă și pentru vin, legume, cereale, miere și alte produse apicole.