Surpriză în rândul bancherilor! Profitul s-a comprimat cu 30% în prima lună a lui 2024

În ianuarie 2024, profitul băncilor din Republica Moldova a înregistrat un total de 335,6 milioane lei, conform datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Această cifră reflectă o scădere semnificativă de aproape 30% față de câștigurile înregistrate în aceeași perioadă a anului precedent, care se ridicau la 468,8 milioane lei.

Analiza detaliată a datelor indică faptul că veniturile băncilor din dobânzi au înregistrat cea mai mare scădere, trecând de la 1,2 miliarde lei la 785,2 milioane lei în acest an. Cu toate acestea, cheltuielile asociate acestui domeniu au cunoscut o creștere ușoară. În contrast, veniturile provenite din comisioane și taxe au înregistrat o creștere, de la 256,3 milioane lei la 272,7 milioane lei.

De asemenea, profitul derivat din diferența de cursuri s-a înregistrat în creștere, trecând de la 130,6 milioane lei la 180,2 milioane lei. Această creștere poate fi atribuită, în parte, volatilității pieței valutare și schimbărilor economice din perioada menționată.

În topul băncilor cu cel mai mare profit este maib – 117 milioane de lei, Moldindconbank – 90 milioane de lei, OTP Bank – 47,2 milioane de lei, Victoribank – 37,6 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#bănci #bani #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Micii producători de alimente ar putea avea mai multă libertate să-și vândă produsele. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern care le va permite să comercializeze direct produsele pe o rază de până la 150 de kilometri de locul de producere. Documentul a fost lansat pentru consultări publice.

Noua regulă ar însemna că fermierii și producătorii mici vor putea vinde mai ușor la târguri, iarmaroace, festivaluri, piețe agroalimentare sau chiar prin livrare directă către clienți, atât timp cât respectă normele de igienă și siguranță alimentară. În prezent, spun autorii, legea „nu stabilește în mod expres aria geografică de desfacere a produselor alimentare”, ceea ce a dus la interpretări diferite și neclarități în controale.

Prin modificări, ministerul urmărește „introducerea unei distanțe maxime clare (150 km) pentru comercializarea directă”, dar și „susținerea dezvoltării lanțurilor scurte de aprovizionare” și „facilitarea accesului producătorilor mici la piețe regionale”. Cu alte cuvinte, produsele locale ar ajunge mai ușor la consumatori din apropiere, iar banii ar rămâne mai mult în economia locală.

O altă schimbare importantă este creșterea limitelor de cantitate pentru unele produse vândute în regim simplificat: plafonul de 1 000 de unități va fi majorat la 10 000. Autorii consideră că astfel va fi „sprijinită dezvoltarea economiei rurale” și vor fi create condiții mai bune pentru micii producători și procesatori locali.

Potrivit notei informative, măsurile sunt aliniate la practicile europene și nu vor necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.