Sursa importantă de profit pentru bănci s-a subțiat

Profitul obținut de sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o scădere semnificativă la sfârșitul lunii iunie, în comparație cu perioada similară a anului trecut, principalul factor fiind diminuarea veniturilor din dobânzi, conform datelor furnizate de Banca Națională a Moldovei. Profitul total al băncilor a fost de 1,743 miliarde de lei, marcând o scădere de 672,2 milioane de lei (27,8%).

Veniturile din dobânzi s-au redus cu 2,086 miliarde de lei (31,8%), scăderea fiind cauzată de diminuarea veniturilor provenite din investiții în titluri de stat (VMS, CBN), a veniturilor generate de plasamentele în rezervele obligatorii la BNM și a celor din activitatea de creditare.

Pe de altă parte, veniturile din diferențe de curs valutar au crescut cu 261,1 milioane de lei (36,3%), iar veniturile din onorarii și comisioane au urcat cu 127,5 milioane de lei (8,1%). De asemenea, cheltuielile cu dobânzile au scăzut cu 1,142 miliarde de lei (45,4%), în timp ce cheltuielile administrative și cele legate de provizioane și deprecierea activelor au crescut cu 147,6 milioane de lei (3,7%).

La finalul raportului, activele totale ale băncilor din Moldova au însumat 161,3 miliarde de lei, iar cea mai mare parte a acestora, 42,6% (68,67 miliarde lei), a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #bănci #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional avertizează că Republica Moldova colectează semnificativ mai puține venituri fiscale comparativ cu alte state cu nivel similar de dezvoltare, iar acest lucru se datorează unui sistem fiscal complex și distorsionant. Concluziile se regăsesc în raportul FMI publicat la finalul misiunii de evaluare desfășurate în Republica Moldova.

Potrivit experților FMI, pentru a reduce costurile de conformare fiscală și pentru a susține creșterea economică, reformele trebuie să vizeze, în primul rând, simplificarea sistemului fiscal și eliminarea măsurilor de stimulare fiscală ineficiente. FMI indică drept exemplu scutirile și cotele reduse de TVA, care afectează eficiența proceselor de producție și nu sunt direcționate către categoriile care au cea mai mare nevoie de sprijin.

Fondul subliniază că extinderea bazei de impozitare trebuie realizată concomitent cu îmbunătățirea administrării fiscale. Acest lucru presupune utilizarea mai largă a controalelor bazate pe analiza riscurilor și aplicarea unor metode moderne de asigurare a disciplinei fiscale, astfel încât să fie colectate venituri suplimentare fără a penaliza contribuabilii corecți.

În același timp, FMI menționează că reformele fiscale ar trebui să genereze, încă din faza inițială, venituri suficiente pentru a acoperi cel puțin costurile anticipate ale reformei administrației publice. Pe termen mediu, însă, vor fi necesare surse suplimentare de venit pentru a garanta sustenabilitatea bugetului de stat.

Experții FMI atrag atenția că o eventuală creștere a poverii fiscale totale va impune revizuirea gradului de progresivitate a impozitelor pe venit și pe avere, pentru a asigura un echilibru între consolidarea bugetară și echitatea socială.