Țara care începe să renunțe la țeava de eșapament: Moldova bate recorduri la mașinile hibride și electrice

Republica Moldova face pași importanți către mobilitatea sustenabilă, înregistrând un progres notabil în utilizarea vehiculelor electrice și hibride. Potrivit datelor furnizate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED), bazate pe informații de la Agenția Servicii Publice, între 2018 și iunie 2025, în țară au fost înmatriculate peste 72.600 de mijloace de transport electrice și hibride.

Din acest total, 7.666 sunt vehicule electrice, dintre care 5.905 aparțin persoanelor fizice, iar 1.761 persoanelor juridice. Segmentul vehiculelor hibride, inclusiv cele plug-in, a cunoscut o expansiune și mai mare, ajungând la 64.939 de unități, dintre care 56.787 sunt deținute de persoane fizice, iar 8.152 de persoane juridice.

Evoluția înmatriculărilor confirmă o tendință clară de creștere, cu un vârf semnificativ înregistrat în prima jumătate a anului 2025. În acest interval, au fost înmatriculate 1.555 de vehicule electrice și 11.545 de hibride, cifre care marchează o creștere spectaculoasă de 272% pentru vehiculele electrice și 293% pentru cele hibride, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Persoanele fizice au înregistrat 1.228 de mașini electrice și 9.634 de hibride în semestrul I al acestui an, în timp ce persoanele juridice au contribuit cu 327 vehicule electrice și 1.911 hibride.

CNED subliniază că această creștere reflectă nu doar o schimbare de mentalitate în rândul consumatorilor, ci și o îmbunătățire a infrastructurii de sprijin pentru mobilitatea electrică. Printre obiectivele instituției se numără promovarea transportului eficient energetic și reducerea emisiilor de CO₂, elemente esențiale pentru îmbunătățirea calității aerului și a vieții urbane.

Tendința ascendentă în adoptarea acestor tehnologii arată că Republica Moldova își aliniază pașii la politicile europene privind tranziția energetică și transportul ecologic, contribuind activ la reducerea consumului de combustibili fosili și la protejarea mediului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#maisini #electrice #hibride

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.