Țara în care elevii sunt în sălile de clasă, restaurantele sunt deschise, iar turiștii sunt bineveniți

În Islanda elevii sunt merg obișnuit la ore, iar restaurantele și barurile sunt deschise, la fel și turiștii sunt bineveniți. Islanda a învins lupta cu pandemia, iar țara nu a mai înregistrat cazuri de Covid-19 timp de câteva săptămâni, la fel nu au fost raportate cazuri de infectare cu noile tulpini ale virusului fără să închidă granițele.

„Dacă mă gândesc la această pandemie, ceea ce iese în evidență cu adevărat este modul în care a participat publicul islandez, modul în care oamenii și-au pus într-adevăr încrederea în sfaturile experților și ale oamenilor de știință”, a spus prim-ministrul țării, Katrín Jakobsdóttir, într-un interviu recent. „Practic, și-au schimbat comportamentul”.

Islanda s-a concentrat pe un sistem riguros de testare, urmărire, carantină și izolare și nu a recurs la restricții extreme, scrie NBC News.

Islanda este o insulă vulcanică îndepărtată din Atlanticul de Nord, în apropierea cercului polar polar și are o populație mică de aproximativ 350.000, ceea ce îi oferă anumite avantaje specifice în gestionarea pandemiei. Jakobsdóttir atribuie acest succes și sistemului public de sănătate, unei comunicări clare cu publicul și unui sentiment general de solidaritate pentru binele țării.

Pentru a intra în Islanda vizitatorii și cetățenii care revin în țară trebuie să prezinte la sosire teste PCR negative și apoi să fie testați la aeroport și din nou, după cinci zile de carantină.

„Nouăzeci și opt la sută dintre oameni se prezintă la al doilea test”, a spus Jakobsdóttir. „Și cred că acesta este un rezultat uimitor”.

Islanda a înregistrat peste 6.000 de cazuri confirmate de coronavirus și 29 de decese. Thórólfur Guðnason, epidemiologul șef al țării, a declarat că acum pun accentul pe prevenirea unui alt val, întrucât țara începe să-și deschidă și mai mult granițele.

Consilierii guvernamentali au decis să le permită persoanelor care au primit două doze de vaccin și celor care au fost deja infectate să renunțe la carantină. „Trebuie să deschidem cumva granițele. Am încercat să facem acest lucru într-un mod științific”, a spus el.

Brent Ozar, un consultant în tehnologia informației din San Diego, s-a mutat în Islanda cu o viză de muncă la distanță, pe care o serie de țări o oferă pentru a atrage cetățeni străini. Viza oferită de Islanda lucrătorilor la distanță le permite străinilor să locuiască și să lucreze în țară timp de până la șase luni, atât timp cât îndeplinesc anumite cerințe.

„Am ajuns în Islanda pentru că am astm și, când a apărut coronavirusul, ne-am gândit la toate locurile în care am putea merge în lume, iar Islanda era chiar un loc magic în care puteam merge”, a spus el. „Ne simțim ca și cum am trăi la țară, să zicem, în Michigan sau în Ohio, dar într-o atmosferă cu adevărat europeană”.

Ozar a spus că în Islanda se simte mult mai sigur, deoarece publicul ia în serios amenințarea reprezentată de virus. „Nu trebuie să-mi fac griji că o să intru într-un lift și o să mă întâlnesc cu oameni care nu poartă măști”, a spus el.

Redeschiderea școlilor a fost o prioritate pentru Islanda

Solidaritatea a permis Islandei să-și păstreze și școlile deschise, ceea ce multe alte țări nu au reușit să facă. În Islanda, copiii cu vârsta sub 16 ani se află în sălile de clasă din august 2020.

„Aceasta a fost o prioritate absolută pentru noi”, a spus Jakobsdóttir, care a fost aleasă prim-ministru în 2017, când avea vârsta de 41 de ani, fiind unul dintre cei mai tineri lideri din lume.

Ea a spus că, atunci când a decis să mențină școlile deschise, a luat în considerare și efectul pe care îl va avea acest lucru asupra femeilor și asupra capacității acestora de a lucra.

„Cred că dacă există o lecție pe care o putem învăța din această pandemie, aceasta este importanța muncii femeilor din întreaga lume în sectorul sănătății, în sistemele de asistență socială”, a spus ea.

Totuși, Jakobsdóttir a spus că este îngrijorată de noile variante de coronavirus, precum și de alte pericole în afară de Covid-19. Ceea ce reprezintă un avantaj pentru Islanda în gestionarea pandemiei, este în același timp un pericol din alte puncte de vedere. În ultimele săptămâni, peste 20.000 de cutremure au zguduit Peninsula Reykjanes, iar oamenii de știință se tem că în zonă ar putea erupe un vulcan.

#Islanda #restrictii #Covid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sezonul agricol 2025/26 a început cu tensiuni pe piața oleaginoaselor, după ce recolta de floarea-soarelui a scăzut în Ucraina și Uniunea Europeană, principalele regiuni producătoare din bazinul Mării Negre. Potrivit unei analize semnate de economistul Iurie Rija, declinul de producție a dus la un dezechilibru global și la scumpiri accentuate ale semințelor și uleiului de floarea-soarelui.

În Ucraina, recolta de floarea-soarelui din 2025 s-a redus la 7,8–8 milioane de tone, cu aproape două milioane mai puțin decât anul trecut, când au fost strânse circa 9,5 milioane tone. Și în Uniunea Europeană, producția a fost sub așteptări – 8,5 milioane tone, a treia cea mai mică din ultimii zece ani. „Aceste pierderi de recoltă au strâns balanța globală a oleaginoaselor și au alimentat așteptările de deficit pe piață”, explică Rija.

Pe fondul acestor scăderi, prețurile internaționale au crescut brusc, sprijinite și de scumpirea petrolului Brent, care a revenit la peste 66 dolari/baril, după impunerea sancțiunilor SUA asupra companiilor ruse Rosneft și Lukoil. Costurile de procesare mai mari și interesul pentru biocombustibili au făcut ca uleiurile vegetale să devină tot mai căutate.

În Republica Moldova, campania de achiziții a început sub semnul efervescenței. Pentru prima dată, prețurile au pornit direct de la 10 lei/kg, față de 7–8 lei/kg la începutul sezonului trecut. Cererea ridicată a procesatorilor a împins cotațiile la 10,85 lei/kg în sudul țării (Giurgiulești) și 10,30 lei/kg în nord. La început de noiembrie, prețurile se mențin ridicate, între 10,10 și 10,85 lei/kg, în funcție de regiune. Totuși, de la sfârșitul lunii octombrie, piața s-a calmat ușor, după ce marii cumpărători turci și-au redus temporar prezența. Turcia – care rămâne principalul importator de semințe moldovenești – a redus taxele de import la floarea-soarelui de la 20% la 12%, iar la uleiul brut de la 36% la 30%, măsuri ce vor fi complet eliminate în 2026. „Corecția temporară nu schimbă tendința generală: oferta globală rămâne limitată, iar cererea solidă. Prețurile la floarea-soarelui se vor menține ferme”, estimează Iurie Rija.

Piața porumbului are o evoluție contrastantă. În timp ce în Brazilia producția record a crescut disponibilitatea globală, Europa de Sud-Est a fost afectată de secetă. În Bulgaria, recolta este la minimul ultimilor 16 ani – doar 1,5 milioane tone. În Republica Moldova, situația este mai bună, dar complicată: ploile abundente din septembrie-octombrie au întârziat recoltatul și au ridicat nivelul de umiditate al boabelor. „Campania este lentă, iar mulți fermieri au preferat să semene grâul de toamnă înainte de a strânge porumbul”, arată Rija. Prețurile actuale la poarta fermei sunt de 3,10–3,20 lei/kg, iar la export (FOB Giurgiulești) de 215–217 USD/tonă, cu o posibilă scădere spre 210 USD/tonă în decembrie, odată cu finalizarea recoltării.

Recoltele bogate din Rusia (84 milioane tone) și UE au generat o ofertă confortabilă pe piața globală a grâului, menținând prețurile moderate. În Moldova, după o recoltă bună, grâul se vinde la 3,0–3,5 lei/kg, echivalentul a circa 200 USD/tonă FOB Giurgiulești, similar cotațiilor din porturile românești și ucrainene. Pe fondul cererii sezoniere, Rija anticipează o ușoară creștere a prețurilor în iarnă, spre 3,5–3,7 lei/kg, odată cu refacerea stocurilor pentru consum intern și export.

Producția de orz din 2025 s-a menținut aproape identică cu cea a anului trecut, iar prețurile s-au dovedit surprinzător de stabile: între 3,20 și 3,50 lei/kg pe piața internă, respectiv 3,70 lei/kg la Giurgiulești. Volumul redus disponibil pentru export limitează fluctuațiile. „Piața orzului a devenit una de nișă – liniștită, dar profitabilă. Într-un an cu atâtea extreme, stabilitatea ei e aproape o excepție”, conchide economistul Iurie Rija.