Țara în care elevii sunt în sălile de clasă, restaurantele sunt deschise, iar turiștii sunt bineveniți

În Islanda elevii sunt merg obișnuit la ore, iar restaurantele și barurile sunt deschise, la fel și turiștii sunt bineveniți. Islanda a învins lupta cu pandemia, iar țara nu a mai înregistrat cazuri de Covid-19 timp de câteva săptămâni, la fel nu au fost raportate cazuri de infectare cu noile tulpini ale virusului fără să închidă granițele.

„Dacă mă gândesc la această pandemie, ceea ce iese în evidență cu adevărat este modul în care a participat publicul islandez, modul în care oamenii și-au pus într-adevăr încrederea în sfaturile experților și ale oamenilor de știință”, a spus prim-ministrul țării, Katrín Jakobsdóttir, într-un interviu recent. „Practic, și-au schimbat comportamentul”.

Islanda s-a concentrat pe un sistem riguros de testare, urmărire, carantină și izolare și nu a recurs la restricții extreme, scrie NBC News.

Islanda este o insulă vulcanică îndepărtată din Atlanticul de Nord, în apropierea cercului polar polar și are o populație mică de aproximativ 350.000, ceea ce îi oferă anumite avantaje specifice în gestionarea pandemiei. Jakobsdóttir atribuie acest succes și sistemului public de sănătate, unei comunicări clare cu publicul și unui sentiment general de solidaritate pentru binele țării.

Pentru a intra în Islanda vizitatorii și cetățenii care revin în țară trebuie să prezinte la sosire teste PCR negative și apoi să fie testați la aeroport și din nou, după cinci zile de carantină.

„Nouăzeci și opt la sută dintre oameni se prezintă la al doilea test”, a spus Jakobsdóttir. „Și cred că acesta este un rezultat uimitor”.

Islanda a înregistrat peste 6.000 de cazuri confirmate de coronavirus și 29 de decese. Thórólfur Guðnason, epidemiologul șef al țării, a declarat că acum pun accentul pe prevenirea unui alt val, întrucât țara începe să-și deschidă și mai mult granițele.

Consilierii guvernamentali au decis să le permită persoanelor care au primit două doze de vaccin și celor care au fost deja infectate să renunțe la carantină. „Trebuie să deschidem cumva granițele. Am încercat să facem acest lucru într-un mod științific”, a spus el.

Brent Ozar, un consultant în tehnologia informației din San Diego, s-a mutat în Islanda cu o viză de muncă la distanță, pe care o serie de țări o oferă pentru a atrage cetățeni străini. Viza oferită de Islanda lucrătorilor la distanță le permite străinilor să locuiască și să lucreze în țară timp de până la șase luni, atât timp cât îndeplinesc anumite cerințe.

„Am ajuns în Islanda pentru că am astm și, când a apărut coronavirusul, ne-am gândit la toate locurile în care am putea merge în lume, iar Islanda era chiar un loc magic în care puteam merge”, a spus el. „Ne simțim ca și cum am trăi la țară, să zicem, în Michigan sau în Ohio, dar într-o atmosferă cu adevărat europeană”.

Ozar a spus că în Islanda se simte mult mai sigur, deoarece publicul ia în serios amenințarea reprezentată de virus. „Nu trebuie să-mi fac griji că o să intru într-un lift și o să mă întâlnesc cu oameni care nu poartă măști”, a spus el.

Redeschiderea școlilor a fost o prioritate pentru Islanda

Solidaritatea a permis Islandei să-și păstreze și școlile deschise, ceea ce multe alte țări nu au reușit să facă. În Islanda, copiii cu vârsta sub 16 ani se află în sălile de clasă din august 2020.

„Aceasta a fost o prioritate absolută pentru noi”, a spus Jakobsdóttir, care a fost aleasă prim-ministru în 2017, când avea vârsta de 41 de ani, fiind unul dintre cei mai tineri lideri din lume.

Ea a spus că, atunci când a decis să mențină școlile deschise, a luat în considerare și efectul pe care îl va avea acest lucru asupra femeilor și asupra capacității acestora de a lucra.

„Cred că dacă există o lecție pe care o putem învăța din această pandemie, aceasta este importanța muncii femeilor din întreaga lume în sectorul sănătății, în sistemele de asistență socială”, a spus ea.

Totuși, Jakobsdóttir a spus că este îngrijorată de noile variante de coronavirus, precum și de alte pericole în afară de Covid-19. Ceea ce reprezintă un avantaj pentru Islanda în gestionarea pandemiei, este în același timp un pericol din alte puncte de vedere. În ultimele săptămâni, peste 20.000 de cutremure au zguduit Peninsula Reykjanes, iar oamenii de știință se tem că în zonă ar putea erupe un vulcan.

#Islanda #restrictii #Covid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producția de țiței brut a Rusiei a scăzut în luna ianuarie, pentru a doua lună la rând, în condițiile în care al treilea mare producător mondial de petrol se confruntă cu dificultăți în comercializarea petrolului său, din cauza sancțiunilor americane care îi vizează pe cumpărătorii de țiței rusesc, informează Bloomberg.

Potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, luna trecută Rusia a extras, în medie, 9,28 milioane de barili de țiței pe zi.

Această cifră, care nu include și include producția de condensat, este cu 46.000 de barili pe zi mai mică decât cifra din luna decembrie 2025 și cu aproape 300.000 de barili pe zi mai puțin decât ceea ce Rusia are voie să producă în baza unui acord cu OPEC+, un organism care regrupează Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi, notează agerpres.ro.

Bloomberg precizează că Rusia a secretizat datele privind producția de petrol, exporturile și operațiunile de rafinărie, ceea ce face dificile evaluările independente.

În același timp, scăderea producției de petrol vine într-un moment în care cantitățile de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare continuă să crească, ceea ce sugerează că unele încărcături de petrol rusesc au nevoie de mai mult timp pentru a găsi cumpărători, pe fondul intensificării presiunilor americane. Potrivit Bloomberg, la începutul lunii februarie, volumul de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare a ajuns la 143 de milioane de barili, aproape dublu față de nivelul din urmă cu un an și cu peste un sfert peste nivelul de la sfârșitul lunii noiembrie 2025.

Scăderea producției de petrol reprezintă un risc pentru bugetul Rusiei, care anul trecut s-a bazat pe industria petrolului și gazelor pentru aproximativ 23% din veniturile sale. În ianuarie, veniturile Moscovei din petrol au scăzut deja la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, în contextul prețurilor globale mai mici, reducerilor semnificative de preț acordate cumpărătorilor de țiței rusesc precum și aprecierii rublei.

Dacă tendința de scădere a producției de petrol a Rusiei va continua, țara riscă să-și piardă cota pe piața globală a petrolului în fața aliaților din OPEC+. Grupul marilor producători a convenit să mențină producția constantă în primul trimestru al anului 2026 și până acum nu a luat nicio decizie publică cu privire la strategia sa dincolo de luna martie.

Săptămâna trecută, vicepremierul rus, Alexander Novak, a declarat că OPEC+ se așteaptă ca cererea globală de petrol să crească începând din martie sau aprilie. Comentariile lui Novak au o importanță deosebită, deoarece Rusia a pledat recent ca OPEC+ să fie precaută când vine vorba de creșterea producției.

#extracție #petrol #Rusia