Țara în care elevii sunt în sălile de clasă, restaurantele sunt deschise, iar turiștii sunt bineveniți

În Islanda elevii sunt merg obișnuit la ore, iar restaurantele și barurile sunt deschise, la fel și turiștii sunt bineveniți. Islanda a învins lupta cu pandemia, iar țara nu a mai înregistrat cazuri de Covid-19 timp de câteva săptămâni, la fel nu au fost raportate cazuri de infectare cu noile tulpini ale virusului fără să închidă granițele.

„Dacă mă gândesc la această pandemie, ceea ce iese în evidență cu adevărat este modul în care a participat publicul islandez, modul în care oamenii și-au pus într-adevăr încrederea în sfaturile experților și ale oamenilor de știință”, a spus prim-ministrul țării, Katrín Jakobsdóttir, într-un interviu recent. „Practic, și-au schimbat comportamentul”.

Islanda s-a concentrat pe un sistem riguros de testare, urmărire, carantină și izolare și nu a recurs la restricții extreme, scrie NBC News.

Islanda este o insulă vulcanică îndepărtată din Atlanticul de Nord, în apropierea cercului polar polar și are o populație mică de aproximativ 350.000, ceea ce îi oferă anumite avantaje specifice în gestionarea pandemiei. Jakobsdóttir atribuie acest succes și sistemului public de sănătate, unei comunicări clare cu publicul și unui sentiment general de solidaritate pentru binele țării.

Pentru a intra în Islanda vizitatorii și cetățenii care revin în țară trebuie să prezinte la sosire teste PCR negative și apoi să fie testați la aeroport și din nou, după cinci zile de carantină.

„Nouăzeci și opt la sută dintre oameni se prezintă la al doilea test”, a spus Jakobsdóttir. „Și cred că acesta este un rezultat uimitor”.

Islanda a înregistrat peste 6.000 de cazuri confirmate de coronavirus și 29 de decese. Thórólfur Guðnason, epidemiologul șef al țării, a declarat că acum pun accentul pe prevenirea unui alt val, întrucât țara începe să-și deschidă și mai mult granițele.

Consilierii guvernamentali au decis să le permită persoanelor care au primit două doze de vaccin și celor care au fost deja infectate să renunțe la carantină. „Trebuie să deschidem cumva granițele. Am încercat să facem acest lucru într-un mod științific”, a spus el.

Brent Ozar, un consultant în tehnologia informației din San Diego, s-a mutat în Islanda cu o viză de muncă la distanță, pe care o serie de țări o oferă pentru a atrage cetățeni străini. Viza oferită de Islanda lucrătorilor la distanță le permite străinilor să locuiască și să lucreze în țară timp de până la șase luni, atât timp cât îndeplinesc anumite cerințe.

„Am ajuns în Islanda pentru că am astm și, când a apărut coronavirusul, ne-am gândit la toate locurile în care am putea merge în lume, iar Islanda era chiar un loc magic în care puteam merge”, a spus el. „Ne simțim ca și cum am trăi la țară, să zicem, în Michigan sau în Ohio, dar într-o atmosferă cu adevărat europeană”.

Ozar a spus că în Islanda se simte mult mai sigur, deoarece publicul ia în serios amenințarea reprezentată de virus. „Nu trebuie să-mi fac griji că o să intru într-un lift și o să mă întâlnesc cu oameni care nu poartă măști”, a spus el.

Redeschiderea școlilor a fost o prioritate pentru Islanda

Solidaritatea a permis Islandei să-și păstreze și școlile deschise, ceea ce multe alte țări nu au reușit să facă. În Islanda, copiii cu vârsta sub 16 ani se află în sălile de clasă din august 2020.

„Aceasta a fost o prioritate absolută pentru noi”, a spus Jakobsdóttir, care a fost aleasă prim-ministru în 2017, când avea vârsta de 41 de ani, fiind unul dintre cei mai tineri lideri din lume.

Ea a spus că, atunci când a decis să mențină școlile deschise, a luat în considerare și efectul pe care îl va avea acest lucru asupra femeilor și asupra capacității acestora de a lucra.

„Cred că dacă există o lecție pe care o putem învăța din această pandemie, aceasta este importanța muncii femeilor din întreaga lume în sectorul sănătății, în sistemele de asistență socială”, a spus ea.

Totuși, Jakobsdóttir a spus că este îngrijorată de noile variante de coronavirus, precum și de alte pericole în afară de Covid-19. Ceea ce reprezintă un avantaj pentru Islanda în gestionarea pandemiei, este în același timp un pericol din alte puncte de vedere. În ultimele săptămâni, peste 20.000 de cutremure au zguduit Peninsula Reykjanes, iar oamenii de știință se tem că în zonă ar putea erupe un vulcan.

#Islanda #restrictii #Covid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața asigurărilor din Republica Moldova funcționează după un mecanism care îi permite să acopere riscuri de sute de milioane de lei, deși capacitatea financiară a companiilor locale este mult mai mică. În cazul asigurării aeronavelor, societățile moldovenești păstrau pe propriul risc doar 0,3% din sumele asigurate aflate în vigoare la sfârșitul anului 2025, potrivit calculelor economistului Vladimir Dolghi, realizate pe baza datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Aceasta înseamnă că aproximativ 99,7% din valoarea sumelor asigurate era transferată prin reasigurare, un mecanism prin care companiile locale împart riscurile cu alți asigurători sau reasigurători. În lipsa acestui instrument, asigurarea unor bunuri de mare valoare, precum aeronavele, ar deveni practic imposibilă pentru piața moldovenească.

Potrivit economistului, la sfârșitul anului trecut, suma asigurată medie aferentă unei polițe de asigurare pentru nave aeriene aflate în vigoare ajungea la 210,3 milioane de lei. Pentru comparație, 10% din activele nete ale întregii piețe de asigurări reprezentau doar 188,5 milioane de lei. Dolghi precizează că o singură poliță poate acoperi mai multe aeronave.

Diferența este importantă deoarece legislația Republicii Moldova limitează răspunderea pe care un asigurător și-o poate asuma pentru un risc unic la 10% din capitalul propriu. Companiile pot încheia contracte pentru valori mai mari numai dacă transferă partea care depășește această limită către reasigurători.

Prin urmare, o societate de asigurări din Moldova poate emite o poliță pentru o aeronavă de mare valoare fără să dispună individual de resurse financiare suficiente pentru a suporta integral o eventuală daună.

Reasigurarea nu permite doar acoperirea unor riscuri mari, ci contribuie și la reducerea cerințelor de capital impuse asigurătorilor. Regulile actuale ale BNM permit luarea în calcul a riscurilor transferate atunci când sunt determinați anumiți indicatori de solvabilitate.

Economistul atrage însă atenția asupra diferențelor dintre cadrul moldovenesc și sistemul european Solvabilitate II. În Uniunea Europeană, beneficiile reasigurării sunt corelate și cu riscul ca reasigurătorul să nu își poată onora obligațiile. În Republica Moldova, potrivit analizei sale, mecanismul actual se bazează pe reguli fixe de reducere a cerințelor de capital și nu include o cerință distinctă de capital pentru riscul de contrapartidă în calculul prezentat.

Această diferență urmează să fie abordată în procesul de apropiere a legislației naționale de standardele europene. Potrivit lui Dolghi, Programul Național de Aderare prevede elaborarea unui regulament al BNM privind cerința de capital de solvabilitate, planificat pentru decembrie 2027.

Datele BNM arată că sectorul asigurărilor din Republica Moldova avea, la sfârșitul anului 2025, active totale de 5,9 miliarde de lei, iar primele brute subscrise pe parcursul anului au constituit 3,35 miliarde de lei. În aceeași perioadă, companiile au achitat despăgubiri totale de 1,47 miliarde de lei, inclusiv 14,1 milioane de lei pentru asigurarea aeronavelor.