Țara în care elevii sunt în sălile de clasă, restaurantele sunt deschise, iar turiștii sunt bineveniți

16 Mart. 2021, 14:49
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
16 Mart. 2021, 14:49 // Actual //  MD Bani

În Islanda elevii sunt merg obișnuit la ore, iar restaurantele și barurile sunt deschise, la fel și turiștii sunt bineveniți. Islanda a învins lupta cu pandemia, iar țara nu a mai înregistrat cazuri de Covid-19 timp de câteva săptămâni, la fel nu au fost raportate cazuri de infectare cu noile tulpini ale virusului fără să închidă granițele.

„Dacă mă gândesc la această pandemie, ceea ce iese în evidență cu adevărat este modul în care a participat publicul islandez, modul în care oamenii și-au pus într-adevăr încrederea în sfaturile experților și ale oamenilor de știință”, a spus prim-ministrul țării, Katrín Jakobsdóttir, într-un interviu recent. „Practic, și-au schimbat comportamentul”.

Islanda s-a concentrat pe un sistem riguros de testare, urmărire, carantină și izolare și nu a recurs la restricții extreme, scrie NBC News.

Islanda este o insulă vulcanică îndepărtată din Atlanticul de Nord, în apropierea cercului polar polar și are o populație mică de aproximativ 350.000, ceea ce îi oferă anumite avantaje specifice în gestionarea pandemiei. Jakobsdóttir atribuie acest succes și sistemului public de sănătate, unei comunicări clare cu publicul și unui sentiment general de solidaritate pentru binele țării.

Pentru a intra în Islanda vizitatorii și cetățenii care revin în țară trebuie să prezinte la sosire teste PCR negative și apoi să fie testați la aeroport și din nou, după cinci zile de carantină.

„Nouăzeci și opt la sută dintre oameni se prezintă la al doilea test”, a spus Jakobsdóttir. „Și cred că acesta este un rezultat uimitor”.

Islanda a înregistrat peste 6.000 de cazuri confirmate de coronavirus și 29 de decese. Thórólfur Guðnason, epidemiologul șef al țării, a declarat că acum pun accentul pe prevenirea unui alt val, întrucât țara începe să-și deschidă și mai mult granițele.

Consilierii guvernamentali au decis să le permită persoanelor care au primit două doze de vaccin și celor care au fost deja infectate să renunțe la carantină. „Trebuie să deschidem cumva granițele. Am încercat să facem acest lucru într-un mod științific”, a spus el.

Brent Ozar, un consultant în tehnologia informației din San Diego, s-a mutat în Islanda cu o viză de muncă la distanță, pe care o serie de țări o oferă pentru a atrage cetățeni străini. Viza oferită de Islanda lucrătorilor la distanță le permite străinilor să locuiască și să lucreze în țară timp de până la șase luni, atât timp cât îndeplinesc anumite cerințe.

„Am ajuns în Islanda pentru că am astm și, când a apărut coronavirusul, ne-am gândit la toate locurile în care am putea merge în lume, iar Islanda era chiar un loc magic în care puteam merge”, a spus el. „Ne simțim ca și cum am trăi la țară, să zicem, în Michigan sau în Ohio, dar într-o atmosferă cu adevărat europeană”.

Ozar a spus că în Islanda se simte mult mai sigur, deoarece publicul ia în serios amenințarea reprezentată de virus. „Nu trebuie să-mi fac griji că o să intru într-un lift și o să mă întâlnesc cu oameni care nu poartă măști”, a spus el.

Redeschiderea școlilor a fost o prioritate pentru Islanda

Solidaritatea a permis Islandei să-și păstreze și școlile deschise, ceea ce multe alte țări nu au reușit să facă. În Islanda, copiii cu vârsta sub 16 ani se află în sălile de clasă din august 2020.

„Aceasta a fost o prioritate absolută pentru noi”, a spus Jakobsdóttir, care a fost aleasă prim-ministru în 2017, când avea vârsta de 41 de ani, fiind unul dintre cei mai tineri lideri din lume.

Ea a spus că, atunci când a decis să mențină școlile deschise, a luat în considerare și efectul pe care îl va avea acest lucru asupra femeilor și asupra capacității acestora de a lucra.

„Cred că dacă există o lecție pe care o putem învăța din această pandemie, aceasta este importanța muncii femeilor din întreaga lume în sectorul sănătății, în sistemele de asistență socială”, a spus ea.

Totuși, Jakobsdóttir a spus că este îngrijorată de noile variante de coronavirus, precum și de alte pericole în afară de Covid-19. Ceea ce reprezintă un avantaj pentru Islanda în gestionarea pandemiei, este în același timp un pericol din alte puncte de vedere. În ultimele săptămâni, peste 20.000 de cutremure au zguduit Peninsula Reykjanes, iar oamenii de știință se tem că în zonă ar putea erupe un vulcan.

29 Apr. 2026, 12:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Apr. 2026, 12:04 // Actual //  bani.md

Există un cuvânt pe care îl folosim des, dar pe care fiecare dintre noi îl simte în mod diferit – Patria.

Pentru unii, Patria este locul în care s-au născut. Pentru alții, este locul de unde au plecat și în care își doresc să se întoarcă. Pentru marea majoritate, Patria este locul unde trăiesc oamenii pe care îi iubesc.

Dar, dincolo de toate percepțiile, Patria este ceva mult mai profund – Patria sunt oamenii.

Imaginați-vă pentru o clipă Moldova fără oameni. Fără vocile din piețe, fără râsul copiilor în curțile școlilor, fără idei, fără visuri, fără muzică, fără sărbători și fără tradiții. Cu siguranță, Moldova nu ar exista.

Pentru că o țară nu înseamnă doar un teritoriu. O țară înseamnă oamenii care trăiesc acolo, muncesc, creează, speră și cred.

Istoria Moldovei este, în esență, povestea oamenilor care au continuat să creadă în această țară chiar și atunci când a fost cel mai greu. Oameni care au trecut prin foamete, deportări, căderea URSS, crize economice, instabilitate politică, migrație… dar acești oameni nu au renunțat la ideea că, într-o zi, Moldova poate deveni mai bună.

Această poveste nu este scrisă doar de politicieni sau de instituțiile de stat. Ea este scrisă în fiecare zi de oameni obișnuiți: de profesori, de medici, de muncitori, de antreprenori, de artiști, de jurnaliști, de tineri care își caută calea. De fiecare dintre noi.

Dragostea de Patrie începe, de fapt, cu această legătură profundă dintre oameni și locul pe care îl numesc – Acasă. Cu limba pe care o vorbim, cu tradițiile care ne-au format și cu valorile care ne unesc ca societate.

Totodată, patriotismul nu este doar un sentiment frumos. Patriotismul este, înainte de toate, responsabilitate. Este responsabilitatea de a contribui la binele comun. De a face lucrurile mai bine decât au fost ieri. De a construi o societate în care oamenii au încredere unii în alții și în viitorul lor.

Patriotismul nu se vede doar în declarații mari sau în sloganuri. Se vede în lucrurile mici pe care le facem în fiecare zi. În felul în care alegem să muncim. În felul în care alegem să fim corecți. În felul în care alegem să ne implicăm.

O țară nu devine mai bună doar prin strategii și documente scrise pe hârtie. O țară devine mai bună atunci când oamenii ei decid că vor să fie parte din transformare. Atunci când aleg să creeze. Atunci când aleg să spună ce gândesc. Atunci când aleg să rămână conectați la destinul comun al societății în care trăiesc. Atunci când spun cu voce tare – Eu sunt Moldova!

Există momente în istoria unei țări în care este nevoie de mai mult curaj decât de obicei. Momente în care trebuie să ne întrebăm nu doar ce fel de țară avem, dar și ce fel de țară vrem să devenim. O țară modernă. O țară democratică. O țară în care oamenii pot trăi cu demnitate, libertate și speranță. O țară care face parte din civilizația Europeană.

Dar aceste lucruri nu se întâmplă singure. Ele se întâmplă atunci când oamenii aleg să creadă în țara lor, aleg să rămână, să se întoarcă, aleg să se dedice și să-și asume responsabilitatea față de țară.

Dragostea de patrie înseamnă și grija pentru moștenirea pe care o lăsăm generațiilor care vin după noi. Înseamnă să protejăm cultura noastră, memoria noastră și valorile care ne definesc. Dar mai ales înseamnă să construim o țară în care copiii noștri să poată trăi cu demnitate și cu spirit de libertate.

Patriotismul nu este doar despre trecut. Patriotismul este în special despre prezent și înainte de toate, despre viitor. Despre curajul de a crede că Moldova poate deveni mai puternică, mai modernă și mai prosperă. Și despre responsabilitatea de a contribui fiecare la această transformare.

Pentru că patria nu este ceva abstract.
Patria suntem noi!
Eu sunt Moldova!