Taxele și impozitele - „perfuzia” bugetului de stat. Care este ponderea

Ministerul Finanțelor a publicat Bugetul pentru cetățeni pentru anul 2022. Potrivit documentului, în anul 2022 veniturile bugetului public național vor constitui 80,8 miliarde de lei, ceea ce constituie 31,6% din Produsul Intern Brut (PIB).

Astfel, în 2022 veniturile din bugetul de stat vor crește cu circa 7,3 miliarde de lei, cu 10% mai mult față de anul 2021. Cele mai mari sume la bugetul de stat vor veni din impozite și taxe, 51,8 miliarde, adică 64,1%. Aproximativ 24,4 miliarde de lei vor veni din contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii, ceea ce reprezintă 30,3%. La creșterea veniturilor din bugetul de stat va contribui și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală (583,4 milioane de lei).

#taxe #impozite #bugetul de stat #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Asociațiilor de Profil Agroalimentar – structura care reunește principalele organizații din sectorul agroalimentar și reprezintă interesele a mii de producători agricoli din Republica Moldova contestă la Curtea Constituțională organizarea și funcționarea Camerelor Agricole, act normativ care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Într-o declarație publică, Consiliul afirmă că legea „încalcă drepturi fundamentale, introduce criterii discriminatorii și creează structuri birocratice paralele”, solicitând Parlamentului să inițieze de urgență sesizarea Curții Constituționale și să suspende intrarea în vigoare a prevederilor contestate.

Potrivit organizațiilor de profil, legea afectează în mod direct libertatea de asociere, întrucât fermierii ar urma să fie obligați, în practică, să devină membri ai Camerelor Agricole pentru a avea acces la anumite forme de sprijin. Consiliul consideră că acest lucru contravine atât Constituției Republicii Moldova, cât și Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Totodată, asociațiile susțin că modelul propus nu reflectă principiile europene privind camerele agricole – autonomie financiară, independență față de Guvern și caracter strict consultativ – ci creează o structură quasi-obligatorie, neadaptată realităților economice și juridice ale țării.

Documentul critică și criteriile restrictive de eligibilitate pentru obținerea calității de membru, care ar exclude mulți mici producători agricoli, contrar principiului egalității. Consiliul atenționează că legea împarte fermierii în „eligibili” și „neeligibili”, afectând în special gospodăriile mici și mijlocii.

Organizațiile mai denunță lipsa unui studiu de fezabilitate, lipsa unui model financiar clar, precum și un proces de consultare publică pe care îl califică drept „mimat”, notează că propunerile sectorului au fost ignorate, iar legea creează dublări instituționale, suprapunându-se peste atribuțiile unor structuri deja existente, precum Camera de Comerț și Industrie sau centrele de consiliere agricolă.

Consiliul avertizează și asupra riscului de politizare a sectorului, considerând că dependența de finanțare de la bugetul public și rolurile consultative prevăzute de lege ar putea transforma Camerele Agricole într-un instrument politic, nu într-un reprezentant autentic al agricultorilor.

De asemenea, asociațiile reclamă că legea va genera o povară financiară suplimentară pentru fermieri, care ar fi obligați să achite cotizații mai multor structuri simultan – Camerelor Agricole, asociațiilor profesionale și altor organizații de ramură.

În concluzie, Consiliul Asociațiilor de Profil Agroalimentar solicită fracțiunilor parlamentare să inițieze procedura de verificare a constituționalității legii și să suspende aplicarea ei până la soluționarea tuturor aspectelor contestate. Organizațiile insistă că actuala formă a legii nu doar că afectează drepturile fermierilor, ci riscă să destabilizeze reprezentarea sectorului agricol și să creeze blocaje administrative suplimentare.