Taxele și impozitele - „perfuzia” bugetului de stat. Care este ponderea

Ministerul Finanțelor a publicat Bugetul pentru cetățeni pentru anul 2022. Potrivit documentului, în anul 2022 veniturile bugetului public național vor constitui 80,8 miliarde de lei, ceea ce constituie 31,6% din Produsul Intern Brut (PIB).

Astfel, în 2022 veniturile din bugetul de stat vor crește cu circa 7,3 miliarde de lei, cu 10% mai mult față de anul 2021. Cele mai mari sume la bugetul de stat vor veni din impozite și taxe, 51,8 miliarde, adică 64,1%. Aproximativ 24,4 miliarde de lei vor veni din contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii, ceea ce reprezintă 30,3%. La creșterea veniturilor din bugetul de stat va contribui și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală (583,4 milioane de lei).

#taxe #impozite #bugetul de stat #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pragul alegerilor parlamentare din 2025, spațiul informațional al Republicii Moldova devine tot mai tensionat, iar influența rețelelor sociale crește semnificativ. Declarația a fost făcut de Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, într-un interviu pentru grupul de presă REALITATEA.

[bzplayer mp4=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” youtube=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” muted=”false” thumbnails=”true”]

Potrivit expertului, manipularea opiniei publice prin intermediul Telegram, TikTok și al influencerilor devine tot mai vizibilă, iar provocarea majoră pentru societate este lipsa de gândire critică și de educație media.

„Ca de obicei, înainte de alegeri, situația din spațiul informațional devine mai tensionată, pentru că există încercări ale unor forțe politice de a influența piața media”, afirmă Macovei.

Acesta subliniază că în prezent manipularea are loc mai mult prin rețele sociale și platforme online decât prin canalele media tradiționale.

„Consiliul Audiovizualului își face bine treaba, dar internetul și rețelele sociale nu sunt reglementate, iar orice tentativă de reglementare întâmpină o opoziție puternică”, adaugă el.

Macovei atrage atenția asupra rolului sporit al platformelor Telegram și TikTok. În ceea ce privește mesajele de propagandă, expertul menționează narațiunile repetate privind „militarizarea țării” și presupusa intenție de implicare a Moldovei în războiul din Ucraina împotriva Rusiei.

De asemenea, persistă miturile vechi despre „străinii care ar cumpăra terenurile moldovenești”, vehiculate la fiecare campanie electorală din ultimii ani.

Macovei afirmă că aproximativ 85% din campaniile de dezinformare sunt coordonate:

„Un narativ apare inițial pe un site anonim, este preluat de mass-media tradițională și amplificat de influenceri, ajungând astfel la sute de mii sau chiar milioane de oameni.”

Potrivit directorului API, cea mai mare problemă rămâne respingerea informațiilor verificate de către cetățeni: