Temutul lider cecen Ramzan Kadîrov a lansat ipoteza care cutremură lumea

Liderul cecen Ramzan Kadîrov a declarat sâmbătă că Moscova ar trebui să ia în considerare utilizarea unei arme nucleare cu randament scăzut în Ucraina după o nouă înfrângere majoră pe câmpul de luptă, informează Reuters.

După ce Rusia a confirmat pierderea bastionului său de la Lyman, în estul Ucrainei, Kadîrov i-a criticat pe comandanţi pentru eşecurile lor şi a scris pe Telegram: „După părerea mea personală, ar trebui luate măsuri mai drastice, până la declararea legii marţiale în zonele de frontieră şi utilizarea armelor nucleare cu randament scăzut”.

Conducătorul Ceceniei este un susţinător al războiului din Ucraina, forţele cecene făcând parte din avangarda armatei ruse de acolo. Se crede că Kadîrov este un apropiat al lui Putin, care l-a numit la conducerea Ceceniei în 2007.

În mesajul său, Kadîrov l-a descris pe colonelul-general Alexander Lapin, comandantul forţelor ruseşti care luptă la Lyman, drept o „mediocritate” şi a sugerat ca acesta să fie retrogradat.

Ministerul rus al Apărării a anunţat sâmbătă o retragere din Lyman, un bastion important şi un centru logistic pentru forţele ruseşti din regiunea ucraineană Doneţk.

#Kadîrov #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.