Termoelectrica: tariful pentru energia termică livrată consumatorilor ar urma să crească până la 1772 lei/Gcal

Termoelectrica SA a solicitat Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică ajustarea extraordinară a prețului pentru energia electrică produsă și a tarifului pentru energia termică livrată consumatorilor de către Termoelectrica SA cu aplicarea din 01 noiembrie 2021. Astfel, tariful pentru energia termică livrată consumatorilor ar urma să crească cu 650 lei/Gcal, până la 1772 lei/Gcal (fără TVA).

Necesitatea ajustării extraordinare este influențată de majorarea prețurilor la gazele naturale procurate cu cca 115,3 % (de la 4018 lei/1000 m³fără TVA conform structurii prețului/tarifului în vigoare, aprobate prin Hotărârea CA ANRE nr. 60/2020 din 10.03.2020 Privind prețul la energia electrică produsă și tariful pentru energia termică livrată consumatorilor de către S.A. „Termoelectrica” la 8650,2 lei/1000 m³ fără TVA).

Actualmente, Termoelectrica SA aplică din martie 2020 prețul la energia electrică produsă de 116 bani/kWh (fără TVA) și tariful pentru energia termică – de 1122 lei/Gcal (fără TVA), fiind inclus în structura tarifelor prețul de procurare a gazelor naturale de 4018 lei/1000m³.

Conform estimărilor Termoelectrica SA, prețul pentru energia electrică produsă ar urma să crească cu 121 bani/kWh, până la 237 bani/kWh (fără TVA), iar tariful pentru energia termică livrată consumatorilor ar urma să crească cu 650 lei/Gcal, până la 1772 lei/Gcal (fără TVA).

Ajustarea tarifelor în regim de urgență are drept scop neadmiterea acumulării datoriilor și intrarea în incapacitate de plată din cauza neacoperirii consumului de gaze naturale din structura tarifelor în vigoare, deoarece Termoelectrica SA procură cca 32,7 la sută din tot volumul de gaze naturale furnizate de S.A. Moldovagaz.

#tarif #energie termica #pret #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de imigrație, intenționând să transforme șederea în Regat într-un „privilegiu” și nu un drept, a anunțat premierul Keir Starmer în cadrul unei conferințe de presă ce a precedat publicarea așa-numitei „carte albe” – documentul ce explică noua direcție politică a executivului, notează The Guardian.

„Toate domeniile sistemului de imigrație – muncă, familie și studii – vor fi reglementate mai strict pentru a avea un control mai ferm. Aplicarea legii va fi mai severă ca niciodată, iar numărul migranților va fi redus”, a declarat Starmer.

Premierul a criticat sistemul anterior, acuzându-l că a încurajat angajarea de lucrători slab plătiți din străinătate în locul investițiilor în forța de muncă autohtonă. Între iunie 2022 și iunie 2023, migrația netă în Regat a atins aproape 1 milion de persoane – de patru ori mai mult decât în 2019. Deși cifrele au scăzut ulterior la 728.000, impactul asupra sistemului de sănătate (NHS), educației și pieței imobiliare a fost considerabil. Starmer a catalogat actualul model drept „defect” și a promis reformarea acestuia.

Printre măsurile-cheie anunțate:

Creșterea duratei de rezidență necesare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă (ILR): de la 5 la 10 ani. Excepții vor exista doar pentru cei care aduc un „contribuție semnificativă” în economie și societate.
Obligativitatea cunoașterii limbii engleze pentru toți migranții, inclusiv pentru membrii adulți ai familiilor acestora, la un nivel conversațional de bază.

Prioritate pentru migranții cu înaltă calificare, în special pentru profesiile deficitare precum medici, ingineri sau specialiști IT.
Restricții asupra vizelor temporare și interzicerea recrutării de muncitori străini în sectorul îngrijirii sociale.
Condiționarea vizei Skilled Worker de studii superioare.

Reducerea perioadei de ședere post-studii de la 2 ani la 1,5 ani pentru studenții internaționali. Sancțiuni financiare pentru angajatorii și universitățile care încalcă regulile de imigrație.

Starmer a subliniat că guvernul nu va introduce cote de migrație, considerând că toate tentativele anterioare în acest sens au eșuat. Pachetul de reforme urmează să fie supus aprobării în Parlament, unde Partidul Laburist deține o majoritate confortabilă. Dacă va fi adoptat, noile măsuri ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026.