The Financial Times. Noua ordine mondială și ascensiunea puterilor mijlocii

29 Dec. 2022, 09:37
 // Categoria: Opinii // Autor: 
29 Dec. 2022, 09:37 // Opinii // 

Invazia lui Vladimir Putin din Ucraina a pus punct anul acesta procesului de reconciliere post-război rece dintre Rusia și Occident. Rivalitatea dintre SUA și China a luat și ea amploare, în condițiile în care Beijingul și-a intensificat presiunea militară asupra Taiwanului, iar Washingtonul și-a restricționat exporturile de tehnologie în China. Confruntarea dintre marile puteri a revenit, arată o analiză The Financial Times.

Chiar și țările care nu trimit ajutor militar în Ucraina sau care nu-și restrâng comerțul cu Rusia ori China ar trebui să fie preocupate. Dacă Rusia își va pune în practică amenințările voalate cu utilizarea armei nucleare întreaga lume va fi aruncată într-o nouă eră primejdioasă.

Rivalitatea dintre marile puteri a dus de asemenea la o proliferare a sancțiunilor economice, care amenință comerțul și fluxurile de investiții și care au determinat țările Sudului global să devină și mai circumspecte în privința dominației dolarului asupra sistemului financiar internațional.

Totuși, competiția mai intensă dintre alianța occidentală condusă de SUA și axa Rusia-China aduce și ocazii pentru „puterile mijlocii”, nu numai amenințări. În contextul în care Washingtonul, Bruxelles-ul, Beijingul și Moscova încearcă să influențeze afacerile globale conform propriului interes, ele sunt obligate să acorde mai multă atenție vederilor puterilor de talie medie – cum ar fi Turcia, Arabia Saudită, Indonezia și Africa de Sud, scrie într-un editorial publicat de ft.com.

Recep Tayyip Erdoğan, președintele autoritar al Turciei, se află sub presiune pe plan intern. Dar pe scena internațională și-a jucat mâna cu iscusință, uneori și cu cruzime. În ciuda apartenenței la NATO, Turcia nu s-a alăturat sancțiunilor vestice împotriva Rusiei. Guvernul lui Erdogan a blocat chiar aderarea Finlandei și Suediei la NATO, încercând astfel să smulgă concesii de la aliații săi.

Turcia își permite să joace dur pe terenul geopolitic, întrucât războiul din Ucraina i-a conferit Ankarei pârghii reale de influență. Turcii au mediat acordul care permite transportul cerealelor prin Marea Neagră, fapt care a redus inflația prețurilor alimentare pe tot globul. Turcia ar putea să aibă un rol semnificativ și la viitoare negocieri de pace.

Scumpirea energiei asociată războiului din Ucraina a consolidat și pârghiile de influență ale saudiților. Joe Biden afirma cândva că le va preschimba țara într-un „paria”. Însă în vară a vizitat respectuos Riadul. Iar în ultimele săptămâni saudiții l-au găzduit și pe Xi Jinping, conducătorul Chinei.

India, cu aspirații realiste de a deveni una dintre superputerile lumii în decursul acestui secol, pășește și ea pe o cale de mijloc. Pe unii din Vest i-a înfuriat importând petrol ieftin din Rusia. Însă India e conștientă că-și poate permite așa ceva, întrucât are un rol crucial și în eforturile vestice de contrabalansare a puterii chineze.

În orice caz, dezamăgirea provocată de Sudul global a dus în capitalele occidentale la discuții privind necesitatea revitalizării alianței vestice și așezării ei în centrul procesului decizional global. Jake Sullivan, consilierul de securitate națională al lui Biden, s-a referit la G7 – care e dominat de SUA și Europa – ca fiind „comitetul de organizare al lumii libere”.

Chiar dacă aduce G7 la un nivel superior, Occidentul nu-și poate permite să ignore puterile mijlocii, care sunt reprezentate în G20. Puterea lor economică tot mai mare înseamnă că ele au un rol crucial în definire regulilor privind comerțul, tehnologia, sancțiunile și normele internaționale. Totodată, declarația finală a reuniunii G20 din noiembrie din Indonezia a fost și încurajatoare, dat fiind că a condamnat în termeni duri Rusia – ceea ce demonstrează că ar fi o greșeală să se renunțe atât de repede la influențarea puterilor mijlocii din Sudul global.

Însă și țările respective ar trebui să se gândească temeinic la propria lor poziție. Faptul că își apără interesele economice și denunță standardele duble ale Vestului nu le poate fi în definitiv imputat. Însă agresiunea fără opreliști a Rusiei și Chinei va ajunge într-un final să amenințe și interesele puterilor mijlocii precum Turcia, Indonezia, India ori statele din Golf. E încă o lecție care trebuie să fie însușită.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

25 Iul. 2025, 16:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
25 Iul. 2025, 16:42 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | DIPLOME DE LICENŢĂ ȘI MASTER PENTRU 508 ABSOLVENŢI AI FACULTĂŢII DE DREPT
NO COMMENT | DIPLOME DE LICENŢĂ ȘI MASTER PENTRU 508 ABSOLVENŢI AI FACULTĂŢII DE DREPT
NO COMMENT | 35 DE ANI DE LA PROCLAMAREA SUVERANITĂȚII REPUBLICII MOLDOVA
NO COMMENT | 35 DE ANI DE LA PROCLAMAREA SUVERANITĂȚII REPUBLICII MOLDOVA