TOP 5 cele mai aglomerate aeroporturi din Europa în 2022

Traficul pe aeroporturile din Europa aproape s-a dublat în 2022, în ritm anual, dar rămâne sub nivelul de dinaintea pandemiei, a anunţat marţi ACI Europe, o organizaţie care reprezintă peste 500 de aeroporturi din 55 de ţări europene, transmite Reuters.

Traficul a crescut anul trecut cu 98% faţă de 2021, la 1,94 miliarde de pasageri, dar încă este cu 21% sub nivelul din 2019, înaintea pandemiei, doar 27% din aeroporturile continentului redresându-se deplin, a apreciat ACI Europe.

Cele mai aglomerate cinci aeroporturi din Europa – unde traficul a crescut cu 114% în 2022, dar a fost cu 22,6% sub nivelul din 2019 – sunt, conform ACI Europe:

Istanbul;
Londra Heathrow;
Paris Charles De Gaulle;
Amsterdam Schiphol;
Madrid;

Potrivit sursei citate, în TOP a intervenit o schimbare faţă de 2021, când top cinci era dominat de Turcia şi Rusia.

Printre cele care s-au redresat complet, ajungând la nivelul din 2019, sunt aeroporturile mai mici şi regionale (în proporţie de 90%), datorită cererii ridicate pentru vacanţe, a prezenţei operatorilor aerieni low-cost şi expunerii limitate sau fără expunere la Asia, în timp ce aeroporturile din Kazahstan şi Armenia au beneficiat de pe urma majorării traficului din Rusia.

#cele mai aglomerate #Aeroport #calatorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.