TOP 5 cele mai aglomerate aeroporturi din Europa în 2022

Traficul pe aeroporturile din Europa aproape s-a dublat în 2022, în ritm anual, dar rămâne sub nivelul de dinaintea pandemiei, a anunţat marţi ACI Europe, o organizaţie care reprezintă peste 500 de aeroporturi din 55 de ţări europene, transmite Reuters.

Traficul a crescut anul trecut cu 98% faţă de 2021, la 1,94 miliarde de pasageri, dar încă este cu 21% sub nivelul din 2019, înaintea pandemiei, doar 27% din aeroporturile continentului redresându-se deplin, a apreciat ACI Europe.

Cele mai aglomerate cinci aeroporturi din Europa – unde traficul a crescut cu 114% în 2022, dar a fost cu 22,6% sub nivelul din 2019 – sunt, conform ACI Europe:

Istanbul;
Londra Heathrow;
Paris Charles De Gaulle;
Amsterdam Schiphol;
Madrid;

Potrivit sursei citate, în TOP a intervenit o schimbare faţă de 2021, când top cinci era dominat de Turcia şi Rusia.

Printre cele care s-au redresat complet, ajungând la nivelul din 2019, sunt aeroporturile mai mici şi regionale (în proporţie de 90%), datorită cererii ridicate pentru vacanţe, a prezenţei operatorilor aerieni low-cost şi expunerii limitate sau fără expunere la Asia, în timp ce aeroporturile din Kazahstan şi Armenia au beneficiat de pe urma majorării traficului din Rusia.

#cele mai aglomerate #Aeroport #calatorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.