Top 5! Cele mai sigure plaje pentru vacanța din 2021

Coronavirusul continuă să dea bătăi de cap, mai ales prin apariția noilor tulpini și pe fondul scăderii constante a ratei de vaccinare. Și pentru că ne aflăm în plin sezon estival, iată cinci dintre cele mai sigure, și chiar izolate, plaje pentru vacanțele din 2021.

Plaja Mellieha – Malta

Malta este una dintre primele țări europene care a atins imunitatea de turmă, încă de la sfârșitul lui mai, aceasta având cea mai ridicată rată de vaccinare.

În plus, toți cei care lucrează în turism au fost vaccinați, astfel încât turiștii să se simtă în siguranță.

Mellieha este cea mai întinsă plajă din Malta, unde există cu siguranță loc pentru prosoapele turiștilor. Plaja este una cu nisip fin și întâmpină turiștii și cu 12 golfuri spectaculoase. Fiind cea mai întinsă plajă, mai mult ca sigur puteți menține distanțarea socială față de alți turiști prezenți în zonă.

De asemenea, începând din iunie, restaurantele, cafenelele sau barurile sunt deschise până la miezul nopții. Inclusiv piscinele sunt disponibile pentru turiști.

Ceea ce este de menționat este faptul că purtatul măștii de protecție pe plajă este recomandat, dar NU obligatoriu.

Plaja Porto Santo – Portugalia

Madeira este considerată una dintre cele mai sigure destinații pentru această vară. În plus, zona este chiar una dintre cele mai puțin afectate de pandemie. În prezent, purtarea măștii este obligatorie doar în spațiile aglomerate, nu și pe plajă.

Madeira este, de fapt, un arhipelag care cuprinde mai multe insule, ceea ce duce la o îmbinare între plajă, soare, relaxare și natură. Madeira este principala insulă, dar mai există și unele mai mici precum Porto Santo, unde locuiesc aproximativ 5.500 de oameni.

Plajele din Porto Santo sunt faimoase pentru nisipul fin și auriu. În plus, se spune că nisipul din zonă are chiar efect terapeutic (este numit Psammotherapy, adică nisipul fierbinte).

Și apropo, dacă ajungeți în Porto Santo, e posibil să întâlniți pe mama lui Cristiano Ronaldo, care adoră regiunea.

Plaja Ribeira Grande – Portugalia

Rămânem în Portugalia și mergem la Ribeira Grande, un oraș situat în nordul insulei Sao Miguel, ușor accesibil și se poate ajunge în 20 de minute cu mașina din capitala ”Ponta Delgada”.

Plaja este numai bună pentru cei care fac surf, dar și pentru cei care vor să se bucure de o zi la soare. Regiunea este și ea una dintre cele mai puțin afectate de pandemie. Azore a experimentat cazuri ușoare de boală, comparativ cu Portugalia continentală.

Cu o plajă extinsă, înconjurată de natură, dar și cu posibilitatea de a deveni o țintă pentru aventurieri, Ribeira Grande este o destinație sigură pentru reîncărcarea bateriilor în această vară.

Preveza – Grecia

Nu mai este niciun secret că Grecia este una dintre cele mai dorite destinații pentru vacanța de vară. În plus, este și una dintre cele mai puțin afectate state de pandemie (de patru ori mai puțin impactată decât Belgia, spre exemplu).

În plus, grecii schimbă filtrele aerelor condiționate după fiecare turist, iar distanța dintre umbrelele de pe plajă depășește 2 metri.

Plaja Monolithi, principala plajă din Preveza, are 22 de kilometri lungime și peste 80 de metri lățime. Este, astfel, una dintre cele mai lungi plaje din Europa.

Cunoscută pentru prețurile bune, Preveza este antonimul lui Saint Tropez: costurile pentru hoteluri, restaurante și cafenele sunt accesibile, iar, vara aceasta, șezlongurile sunt chiar gratuite. Grecia a redus, de asemenea, taxele pe zboruri, trenuri, autobuze și multe servicii pentru a vă face să cheltuiți mai puțin în această vară.

Plaja Egremni – Grecia

Tot la capitolul Grecia, găsim și plaja Egremni, cu ape turcoaz, nisip alb și fin și roci care ”coboară„ în mare.

Localizatî în Lefkada, Egremni este considerată una dintre cele mai frumoase insule grecești. În plus, până nu demult, plaja era inaccesibilă turiștilor. În prezent, turiștii se pot bucura de soare și plajă, însă trebuie să țină cont de faptul că nu există restaurante sau baruri în regiune, prin urmare, trebuie să își aducă provizii.

De menționat este și faptul că plaja face parte din topul plajelor cu cea mai ”albastră” apă din lume.

Iar dacă turiștii își doresc să exploreze zona, pot parca mașina pe plaja Egremni și să meargă la Porto Katsiki. Porto Katiski înseamnă „portul caprelor”, deoarece doar caprele puteau ajunge în această zonă înainte. Plaja se află în partea de jos a unei stânci palide concave. Se află la 35 kilometri de orașul Lefkada, lângă satul Athani, care cum este accesibil și turiștilor.

Sursa: Wall Street.ro

#vacanta 2021 #mare #plaja

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Dumitru Vicol susține că Republica Moldova a ajuns să plătească dobânzi exagerat de mari pentru împrumuturile contractate pe piața internă, în condițiile în care emiterea unui eurobond ar putea fi semnificativ mai ieftină. Potrivit calculelor sale, diferența ar putea aduce statului economii de aproximativ 2,3 miliarde de lei pe parcursul a șapte ani.

Vicol afirmă că problema s-a acumulat în ultimii ani, când statul a majorat cheltuielile pentru compensarea facturilor la energie, salarii, pensii și alte măsuri de sprijin. În timp ce aceste decizii au venit ca răspuns la o succesiune de crize, cheltuielile au crescut mai repede decât veniturile, iar deficitele au fost finanțate în bună parte prin împrumuturi interne pe termen scurt.

Economistul atrage atenția că numai serviciul datoriei de stat este prevăzut să coste în 2026 circa 6,5 miliarde de lei, sumă de 3,3 ori mai mare decât cheltuielile pentru apărarea națională.

În august, dobânda medie ponderată la valorile mobiliare de stat (VMS) a ajuns la 9,97%, cel mai ridicat nivel din aprilie 2023. Nivelul rămâne sub maximul de aproape 22% înregistrat în toamna anului 2022, însă Vicol consideră că adevărata problemă este persistența dobânzilor ridicate.

Potrivit acestuia, statul plătește de 18 luni consecutiv o dobândă cu peste două puncte procentuale mai mare decât rata Băncii Naționale, cea mai lungă asemenea perioadă din 2017 încoace. Prin comparație, între 2017 și pandemie, dobânda medie la VMS era de 5,94%, iar până în 2019 statul reușea să se împrumute chiar sub rata BNM.

Vicol respinge explicația potrivit căreia situația ar fi provocată exclusiv de inflație sau de politica monetară. La titlurile cu scadența de un an, Moldova plătește cu 2,65 puncte procentuale peste rata băncii centrale, față de 2,03 puncte în Bosnia, 0,25 puncte în Albania, în timp ce Macedonia de Nord se află cu 0,15 puncte sub rata de politică monetară.

Raportată la inflație, diferența în cazul Moldovei ajunge, potrivit economistului, la 3,81 puncte procentuale, în timp ce în Albania este negativă, de minus 0,65 puncte.

Alte state din regiune au renunțat practic la dependența de finanțările foarte scurte. Serbia, Kosovo și Muntenegru nu mai emit titluri cu maturități sub un an, susține Vicol. Serbia se finanțează inclusiv prin obligațiuni pe cinci ani în moneda națională și pe 15 ani în euro, iar Kosovo utilizează obligațiuni cu maturități între doi și zece ani.

„Ei au ieșit din capcana refinanțării permanente. Noi suntem încă în ea”, afirmă economistul, care vede problema drept una structurală, determinată de cheltuieli fixe ridicate, deficit în creștere și împrumuturi contractate aproape exclusiv pe termen scurt.

Una dintre soluțiile propuse este lansarea unui eurobond moldovenesc. Vicol amintește că o asemenea emisiune este discutată de aproape șapte ani, însă a fost amânată în repetate rânduri pe motiv că VMS-urile și finanțările de la instituțiile internaționale ar fi mai avantajoase.

Economistul spune că a refăcut calculele pentru o emisiune ipotetică de 500 de milioane de euro realizată în noiembrie 2019, cu o maturitate de șapte ani și o dobândă de 5,5%. Comparată cu refinanțarea aceleiași sume pe piața internă la fiecare șase luni și luând în calcul inclusiv evoluția cursului valutar, economia ar fi fost de 1,57 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 2,1 miliarde de lei în banii de astăzi.

Vicol afirmă că a repetat calculul pentru fiecare lună noiembrie începând din 2019, iar concluzia a rămas aceeași: eurobondul ar fi fost mai avantajos.

În condițiile actuale, economistul estimează riscul de țară al Republicii Moldova la aproximativ trei puncte procentuale. Cu obligațiunile germane pe șapte ani la un randament de 3,16%, un eventual eurobond moldovenesc ar putea avea o dobândă estimată la aproximativ 6,16% în euro, comparativ cu 9,97% pentru VMS-urile în lei.

Luând în calcul și o depreciere a leului similară celei din ultimii șapte ani, Vicol estimează o economie de aproximativ 2,3 miliarde de lei pe șapte ani. În luna iunie, când randamentul obligațiunilor germane era de 2,69%, costul estimat al eurobondului ar fi fost de aproximativ 5,7%.

Pe lângă costurile mai mici, o asemenea emisiune ar putea, în opinia economistului, să reducă presiunea asupra pieței interne și implicit dobânzile, să ofere băncilor moldovenești un reper pentru finanțarea de pe piețele internaționale și să contribuie la dezvoltarea pieței de capital și, ulterior, a fondurilor de pensii.

Emiterea unui eurobond figurează deja în programul Ministerului Finanțelor privind managementul datoriei de stat pe termen mediu pentru perioada 2025–2027. Vicol amintește că premierul Vasile Tofan a inclus această măsură și în programul de guvernare, iar manifestul „Europa 2028” prevede lansarea eurobondului pentru ca Republica Moldova „să nu mai fie orfanii Europei la capitolul piață de capital”.

„Avem nevoie de curaj, iar acest guvern are curaj. Să lansăm acest eurobond cât de curând, mai ales când și de la Bruxelles ne încurajează deja să o facem”, conchide Dumitru Vicol.