TOP 5 companii producătoare de carne şi mezeluri după numărul de angajaţi

Companiile producătoare de carne şi mezeluri ocupă un rol important în structura consumului în Republica Moldova şi se bucură de mare succes în rândurile consumatorilor. De regulă, aceste companii scot în prim plan produsele lor, investiţiile efectuate, impozitele achitate etc. Dar practic nimic nu se spune despre numărul de angajaţi pe care-i au. De aceea, analizând informaţiile de pe www.data2b.md, site-ul nostru a elaborat un clasament convenţional al acestor companii în baza numărului de angajaţi.

1. Rogob SRL

Sursa citată, ne informează că Rogob SRL are 650 de angajaţi. Dar, cu ocazia jubileului de 25 de ani al companiei, marcat în luna mai a anului curent, întreprinderea anunţa că a ajuns deja la circa 800 de angajaţi. Probabil, acest număr a crescut de la ultima actualizare a site-ului specializat menţionat mai sus. Aceeaşi sursă menţionează că întreprinderea Rogob realizează produse din carne și mezeluri de înaltă calitate după tehnologiile de producere germană. „Producerea înglobează un proces complex de prelucrare a cărnii pentru a realiza produse de înaltă calitate cu proprietăți gustative unice. Marca Rogob este orientată spre consumatorul fidel calității și gustului unic al mezelurilor de tradiție germană, fiind poziționată în topul companiilor producătoare de mezeluri conform raportului calitate-preț”, notează site-ul.

2. Carmez Processing SRL

Potrivit www.data2b.md, Carmez Processing SRL are 451 angajaţi. Despre companie, sursa citată scrie doar că e specializată în „producerea mezelurilor și produselor din carne”. Totodată, pe site-ul întreprinderii se menţionează că istoria ei datează cu 1904. „Construcția întreprinderii moderne începe în anul 1947. Până la începutul noului deceniu, au fost construite două frigidere noi, cu o suprafață de 1000 și 2000 m2. În acelaşi timp, a fost aprobat planul pentru construcţia unei noi secţii de producere a mezelurilor. Timp de trei decenii, întreprinderea a continuat să-şi perfecţioneze capacitățile de producere, să-şi modernizeze secțiile existente și să-şi îmbunătățească politica de personal a companiei. După destrămarea URSS, apare SA Carmez, producând produse din carne până în anul 2013, când, ca urmare a fuziunii cu compania „Carmez International”, are loc o reorganizare structurală completă, cu revizuirea sortimentului de produse fabricate, cu modernizarea proceselor de producere și ambalare a produselor finite”, se spune pe site-ul citat.

3. Combinatul de carne Nivali-Prod SRL

Combinatul de carne Nivali-Prod SRL este deţinător al brandului Nivalli şi are 270 de angajaţi, conform www.data2b.md. Sursa citată ne informează că genul de activitate principal al întreprinderii este fabricarea produselor din carne, inclusiv din carne de pasăre. Iar de pe site-ul oficial al companiei aflăm că: „Din anul 2010 combinatul de carne și mezeluri Nivalli şi-a propus să devină un bun producător de salamuri și produse din carne, dar și un partener de încredere pentru consumator. Dincolo de orice, scopul Nivalli este de a aduce pe piață savoarea autentică a produselor din carne”.

4. Pegas SRL

Din datele www.data2b.md, reiese că pe locul patru în clasamentul nostru se situează Pegas SRL, care are 250 de angajaţi. Aceeaşi sursă ne informează că FCP Pegas SRL este o întreprindere modernă fondată în 1992, iar astăzi e una dintre cele mai mari companii de prelucrare a cărnii din Republica Moldova. „Produsele noastre sunt realizate numai din carne selectă, în strictă conformitate cu standardele europene, experiența a fost îmbogățită prin studierea și aplicarea tehnologiei germane și italiene. În fiecare zi, în fiecare minut, facem tot posibilul pentru a satisface nevoile clientului nostru, pentru că opinia lui este cea mai importantă pentru noi”, susţine sursa.

5. Aviselect SRL

Aviselect SRL este deţinătoarea brandului Mezellini şi, potrivit www.data2b.md, are 217 angajaţi. Totodată, pe site-ul său oficial, compania susţine că ar avea 300 de angajaţi. La descrierea companiei pe www.data2b.md e menţionată doar informaţia că e specializată în „fabricarea mezelurilor și semifabricatelor din carne, importul cărnii”. De pe site-ul oficial al întreprinderii aflăm că „istoria brandului Mezellini este legată de anul 2005, când compania Aviselect SRL a procurat întreprinderea de procesare a cărnii din satul Bulboaca” şi că „în doar șase luni, cu doar câteva zeci de angajați, au fost lansate pe piață primele produse marca Mezellini”.

#mezeluri #top 5 #producatori #companii #carne

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.