TOP 5 companii producătoare de carne şi mezeluri după numărul de angajaţi

Companiile producătoare de carne şi mezeluri ocupă un rol important în structura consumului în Republica Moldova şi se bucură de mare succes în rândurile consumatorilor. De regulă, aceste companii scot în prim plan produsele lor, investiţiile efectuate, impozitele achitate etc. Dar practic nimic nu se spune despre numărul de angajaţi pe care-i au. De aceea, analizând informaţiile de pe www.data2b.md, site-ul nostru a elaborat un clasament convenţional al acestor companii în baza numărului de angajaţi.

1. Rogob SRL

Sursa citată, ne informează că Rogob SRL are 650 de angajaţi. Dar, cu ocazia jubileului de 25 de ani al companiei, marcat în luna mai a anului curent, întreprinderea anunţa că a ajuns deja la circa 800 de angajaţi. Probabil, acest număr a crescut de la ultima actualizare a site-ului specializat menţionat mai sus. Aceeaşi sursă menţionează că întreprinderea Rogob realizează produse din carne și mezeluri de înaltă calitate după tehnologiile de producere germană. „Producerea înglobează un proces complex de prelucrare a cărnii pentru a realiza produse de înaltă calitate cu proprietăți gustative unice. Marca Rogob este orientată spre consumatorul fidel calității și gustului unic al mezelurilor de tradiție germană, fiind poziționată în topul companiilor producătoare de mezeluri conform raportului calitate-preț”, notează site-ul.

2. Carmez Processing SRL

Potrivit www.data2b.md, Carmez Processing SRL are 451 angajaţi. Despre companie, sursa citată scrie doar că e specializată în „producerea mezelurilor și produselor din carne”. Totodată, pe site-ul întreprinderii se menţionează că istoria ei datează cu 1904. „Construcția întreprinderii moderne începe în anul 1947. Până la începutul noului deceniu, au fost construite două frigidere noi, cu o suprafață de 1000 și 2000 m2. În acelaşi timp, a fost aprobat planul pentru construcţia unei noi secţii de producere a mezelurilor. Timp de trei decenii, întreprinderea a continuat să-şi perfecţioneze capacitățile de producere, să-şi modernizeze secțiile existente și să-şi îmbunătățească politica de personal a companiei. După destrămarea URSS, apare SA Carmez, producând produse din carne până în anul 2013, când, ca urmare a fuziunii cu compania „Carmez International”, are loc o reorganizare structurală completă, cu revizuirea sortimentului de produse fabricate, cu modernizarea proceselor de producere și ambalare a produselor finite”, se spune pe site-ul citat.

3. Combinatul de carne Nivali-Prod SRL

Combinatul de carne Nivali-Prod SRL este deţinător al brandului Nivalli şi are 270 de angajaţi, conform www.data2b.md. Sursa citată ne informează că genul de activitate principal al întreprinderii este fabricarea produselor din carne, inclusiv din carne de pasăre. Iar de pe site-ul oficial al companiei aflăm că: „Din anul 2010 combinatul de carne și mezeluri Nivalli şi-a propus să devină un bun producător de salamuri și produse din carne, dar și un partener de încredere pentru consumator. Dincolo de orice, scopul Nivalli este de a aduce pe piață savoarea autentică a produselor din carne”.

4. Pegas SRL

Din datele www.data2b.md, reiese că pe locul patru în clasamentul nostru se situează Pegas SRL, care are 250 de angajaţi. Aceeaşi sursă ne informează că FCP Pegas SRL este o întreprindere modernă fondată în 1992, iar astăzi e una dintre cele mai mari companii de prelucrare a cărnii din Republica Moldova. „Produsele noastre sunt realizate numai din carne selectă, în strictă conformitate cu standardele europene, experiența a fost îmbogățită prin studierea și aplicarea tehnologiei germane și italiene. În fiecare zi, în fiecare minut, facem tot posibilul pentru a satisface nevoile clientului nostru, pentru că opinia lui este cea mai importantă pentru noi”, susţine sursa.

5. Aviselect SRL

Aviselect SRL este deţinătoarea brandului Mezellini şi, potrivit www.data2b.md, are 217 angajaţi. Totodată, pe site-ul său oficial, compania susţine că ar avea 300 de angajaţi. La descrierea companiei pe www.data2b.md e menţionată doar informaţia că e specializată în „fabricarea mezelurilor și semifabricatelor din carne, importul cărnii”. De pe site-ul oficial al întreprinderii aflăm că „istoria brandului Mezellini este legată de anul 2005, când compania Aviselect SRL a procurat întreprinderea de procesare a cărnii din satul Bulboaca” şi că „în doar șase luni, cu doar câteva zeci de angajați, au fost lansate pe piață primele produse marca Mezellini”.

#mezeluri #top 5 #producatori #companii #carne

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bugetul de stat pentru 2026 evidențiază o distribuție diferențiată a resurselor, cu alocări mari pentru infrastructură, afaceri interne și agricultură, în timp ce alte ministere și instituții centrale vor funcționa cu bugete mai mici, potrivit proiectului aprobat de Guvern.

Astfel, Ministerul Infrastructurii va avea cel mai mare buget. Este vorba de 6,64 miliarde lei. Cea mai mare parte a banilor este destinată dezvoltării drumurilor, care primesc peste 3,75 miliarde lei, urmate de investițiile în transportul feroviar, cu 633,5 milioane lei. Proiectele de apă-canal și dezvoltare regională completează bugetul celui mai finanțat minister.

Ministerul Afacerilor Interne are un buget de 5,44 miliarde lei. MAI rămâne una dintre instituțiile cu cele mai mari cheltuieli. Poliția este finanțată cu 2,31 miliarde lei, iar gestionarea frontierei cu 1 miliard lei. Alte fonduri sunt direcționate către carabinieri și protecția civilă.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va avea un buget de 3,96 miliarde lei. Subvențiile pentru fermieri domină bugetul ministerului, cu 2,33 miliarde lei destinate sprijinirii agriculturii și investițiilor în dezvoltarea rurală.

Ministerul Finanțelor va gestiona un buget de 2,40 miliarde lei. Aproape 1,84 miliarde lei sunt alocate administrării fiscale și bugetare, în timp ce restul finanțează managementul datoriei și procesele bugetare.

Ministerul Apărării – 2,16 miliarde lei. Bugetul prevede investiții în echipamente, infrastructură militară și suport logistic pentru modernizarea Forțelor Armate.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării are planificat de 2,09 miliarde lei. IMM-urile primesc aproape 1,5 miliarde lei, iar restul fondurilor merg în digitalizare, inovare și promovarea investițiilor.

În ceea ce privește instituțiile cu cele mai mici bugete se regăsesc: Curtea Constituțională – 38,1 milioane lei, Aparatul Președintelui Republicii Moldova – 44,3 milioane lei, Curtea de Conturi – 80,6 milioane lei, Secretariatul Parlamentului – 227 milioane lei, Printre ministerele cu cele mai mici alocări bugetare se numără: Ministerul Afacerilor Externe – 679 milioane lei, dintre care o mare parte este destinată întreținerii misiunilor diplomatice.

La capitolul domenii, cea mai mare majorare bugetară se înregistrează la capitolul „Servicii de stat cu destinație generală”, unde alocările cresc cu 3,895 miliarde de lei, echivalentul unei majorări de 31,9% comparativ cu anul precedent, potrivit datelor oficiale.

Un alt domeniu care primește un impuls financiar este cel al proiectelor finanțate din surse externe. Pentru anul 2026, aceste cheltuieli cresc cu 2,355,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o dublare a bugetului față de 2025, pe fondul implementării unui număr extins de proiecte privind infrastructura rutieră, energetică și modernizarea serviciilor publice.

Sănătatea este un alt sector în ascensiune. Cheltuielile pentru ocrotirea sănătății cresc cu 588 milioane de lei, reflectând atât costurile suplimentare pentru asistența medicală, cât și investițiile în instituțiile sanitare. Educația beneficiază, de asemenea, de o creștere, alocările pentru învățământ fiind majorate cu 633,1 milioane lei comparativ cu anul precedent, conform cifrelor din proiect.

Domeniul protecției mediului înregistrează una dintre cele mai mari creșteri procentuale. Cheltuielile aferente cresc cu 351 milioane lei, ceea ce reflectă extinderea investițiilor în protecția resurselor naturale și infrastructura ecologică.

Singurul domeniu care pierde bani în 2026 este protecția socială. Alocările scad cu 2,542 miliarde de lei comparativ cu anul 2025, în principal din cauza reducerii programelor temporare de sprijin și recalibrării mecanismelor de compensare pentru populație.