Topul datornicilor la stat

Fiscul anunță că la sfârșitul lunii iunie datoriile se cifrau la 1,7 miliarde de lei, cu 253,5 milioane de lei, sau cu 16,9% mai mult.

În scopul stingerii obligațiilor fiscale ale contribuabililor restanțieri, pe parcursul a 6 luni ale anului 2023, de către SFS, urmare a acțiunilor întreprinse au fost încasate 1,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă mai mult față de perioada similară a anului precedent cu 320,83 milioane de lei sau cu 29,7%.

Cel mai mari restanțe sunt înregistrate la impozitul pe venit 723,7 milioane de lei, TVA – 336 milioane de lei și impozitele pe proprietate – 231,4 milioane de lei.

Fiscul mai spune că din conturile bancare ale contribuabililor au fost încasate 1 miliard de lei, din acțiunile de prevenire a recuperării creanțelor – 548 milioane de lei și mijloace bănești ridicate din caseriile contribuabililor – 21 milioane de lei.

La sfârșitul lunii iunie, în Registrul fiscal de stat erau înregistrați 20,2 mii de contribuabili. Comparativ cu perioada similară a anului 2022, numărul acestora s-a diminuat cu circa 30,0%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datornici #TVA #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană a decis să includă Rusia în lista neagră a jurisdicțiilor cu risc ridicat de spălare a banilor și finanțare a terorismului, transmite Politico, citat de RBK, care a consultat un document anexă la registrul oficial al UE. Deși pe site-ul Comisiei lista nu a fost încă actualizată, ultima versiune datează din august și nu conține Rusia, decizia politică a fost deja luată, potrivit publicației.

Este pentru prima dată când UE acționează independent de FATF (Financial Action Task Force), organismul internațional care elaborează standardele globale în domeniul combaterii spălării banilor. În mod obișnuit, listele UE reflectă fidel listele FATF.

În 2023, FATF a suspendat calitatea Rusiei de membru, însă a refuzat să o includă în lista gri sau lista neagră, în ciuda solicitărilor Ucrainei. China, India, Arabia Saudită și Africa de Sud s-au opus atunci sancționării suplimentare a Moscovei. Acum însă Comisia Europeană merge pe cont propriu și introduce Rusia direct pe lista neagră.

Includerea pe lista neagră obligă instituțiile financiare din UE să aplice controale mult mai stricte asupra tuturor tranzacțiilor care au legătură cu Rusia. Băncile care nu au introdus măsuri suplimentare de verificare vor fi obligate să o facă acum, crescând costurile și dificultatea oricărei operațiuni financiare cu entități ruse.

Decizia reprezintă o nouă formă de presiune financiară asupra Moscovei, asemănătoare cu sancțiunile economice tradiționale, deoarece clasificarea ridică nivelul de risc perceput al tuturor tranzacțiilor rusești.

În iunie 2024, Financial Times relata că UE analiza varianta de a plasa Rusia pe lista gri a jurisdicțiilor cu regim slab de prevenire a spălării banilor. Atunci, oficialii Comisiei Europene confirmau că analizează opțiunea, iar majoritatea eurodeputaților se pronunțaseră în favoarea ei.

Pe lista neagră FATF se află în prezent Coreea de Nord, Iran și Myanmar. Lista gri include 21 de țări, printre care Bulgaria, Yemen, Mali, Siria, Filipine și Monaco.

Rusia a susținut în mod repetat că respectă standardele internaționale. În octombrie 2024, Rosfinmonitoring afirma că țara își îndeplinește „cu bună credință” angajamentele în domeniul combaterii spălării banilor.

Totuși, evaluările FATF indicau în acel an un nivel de „conformitate parțială” la una dintre recomandări, problemă atribuită de autoritățile ruse „reglementării insuficiente a pieței criptomonedelor”. Între timp, Moscova a adoptat două legi federale privind circulația activelor digitale.

Decizia Comisiei Europene marchează o escaladare simbolică și practică în izolarea financiară a Rusiei, într-un moment în care UE caută mijloace suplimentare de a limita capacitatea Moscovei de a finanța războiul din Ucraina.