„Tot ce atinge Elon Musk se transformă în aur”: partenerul său de afaceri din China a devenit mai bogat decât Jack Ma

Se spune că tot ceea ce atinge Elon Musk se transformă în aur, ceea ce pare a fi adevărat în cazul omului de afaceri chinez Robin Zeng Yuqun. Fondatorul CATL, cel mai mare producător mondial de baterii pentru vehicule electrice, este acum mai bogat decât Jack Ma, proprietarul Alibaba, relatează Bloomberg.

La 53 de ani, Zeng Yuqun are o avere de 50 de miliarde de dolari, potrivit indicelui Forbes Billionaires Index, grație acțiunilor CATL care au crescut anul acesta. În schimb, averea lui Jack Ma este estimată la o valoare de 45,4 miliarde de dolari, în urma numeroaselor pierderi din 2020.

Magnatul chinez, originar dintr-un mic sat din provincia Fujian, a fondat Contemporary Amperex Technology (CATL) în 2011. În mai puțin de un deceniu, a reușit să o poziționeze ca cel mai mare producător mondial de baterii reîncărcabile pentru vehicule electrice.

Pe 26 iunie, s-a anunțat că CATL și-a prelungit acordul de colaborare cu Tesla până în 2025 pentru a furniza baterii pentru vehiculele sale electrice, lucru pe care îl fac și alte companii precum Panasonic și LG.

Cu aceasta, Robin Zeng Yuqun intră într-un grup select dintre cei mai bogați oameni din Asia, care include Zhong Shanshan (Farmacia biologică de primăvară Nongfu și Beijing Wantai), Ma Huateng (Tencent și WeChat), Jack Ma și Zhang Yimin (TikTok).

Potrivit analiștilor specializați, creșterea acțiunilor CATL și creșterea consecventă a averii lui Zeng Yuqun sunt un semn că energia verde este în creștere în China. Datorită tendinței, o nouă generație de magnați chinezi adună averi uriașe, mizând pe energie curată.

„Clasamentul miliardarilor a fost dominat de mogulii imobiliari și mai târziu de antreprenorii tehnologici, iar acum vedem mai multe în noul sector energetic”, spune Hao Gao, directorul unui centru de cercetare de la Universitatea Tsinghua.

Țara asiatică conduce piața vehiculelor electrice. Numai în 2020, vânzările cu amănuntul de mașini cu energie regenerabilă au crescut cu 9,8%, până la 1,11 milioane de unități în China.

În plus, țara implementează și urmează politici stricte de mediu pentru a atinge neutralitatea carbonului până în 2060.

„Ca lider în industria bateriilor pentru vehicule electrice, CATL va beneficia cel mai mult de obiectivul privind emisiile de carbon”, a adăugat Gao.

Un raport al SNE Research afirmă că vânzările globale de baterii pentru vehicule electrice s-au dublat în primele patru luni ale anului 2021, comparativ cu anul precedent. Dintre acestea, 32,5% corespund CATL, ceea ce îl plasează ca fiind compania cu cea mai mare cotă de piață.

#partener de afaceri #miliardar #avere #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.